Ce gandim. Ce vrem. Ce facem.
DoR Shop

[24/7] Milu Café

February 27th, 2018
Tags: ,

Soții Milu au deschis în 2016 o cafenea ca să strângă bani pentru tratamentul Smarandei. De atunci, cafeneaua a devenit mai mult decât o sursă de bani: e un pretext pentru a face planuri de viitor.

Fotografii de Cătălin Georgescu

DOMENIU: Cafenea cu cauză
ANTREPRENORI: Smaranda Milu, Dan Milu
ÎNFIINŢAT: București, 2016

 

De dimineață, la Milu Café din București, Smaranda Milu așază două cești pe o masă de lemn, în timp ce Dan, soțul ei, povestește în engleză cu un tânăr ceh despre berea cehească și cea românească. Pare că îl cunoaște de multă vreme, însă astăzi s-au văzut întâia oară. În preajma lor sunt rafturi cu beletristică și cărți de artă, cu statuete și cuburi Rubik, iar pe pereți, tablouri pictate de Smaranda, cum ar fi o floare într-o sticlă cu apă, din colecția Lucruri mărunte. Câțiva pași mai încolo e barul, unde au așezat o râșniță, un aparat de cafea și pungile de 200 de grame pe care scrie ce poți să bei aici sau să-ți cumperi pentru acasă. Printre numeroasele sortimente de cafea se numără India Plantation, cu aromă iute și note de nucșoară și cuișoare; Honduras Altura, cu aromă fructată și aciditate citrică, și Brazilia Mogiana, cu ciocolată și caramel, care costă 45 de lei. Cei mai mulți clienți preferă, însă, Ethiopia Yirgacheffe, cu migdale și citrice.

Smaranda, 36 de ani, și Dan, cu doi ani mai în vârstă, au deschis cafeneaua în decembrie 2016. Cu vreo trei ani în urmă, Smaranda aflase că are cancer pulmonar în stadiul IV. Inițial a plâns în hohote, după care și-a dat seama că de acum înainte fie își petrece timpul vărsând lacrimi, fie își vede de viață cu gândul că va veni și ziua de mâine. Avea nevoie de bani, căci prima linie de tratament costa 6.500 de euro pe lună – a durat peste nouă luni –, și a doua, 8.500. Ca să facă rost de ei a pus la cale Șifonierul Smarandei și și-a vândut dintre accesorii, încălțări și poșete, la început online, ulterior prin evenimente. Prietenii, dar și necunoscuții au adus și ei de-acasă lucruri pe care le-au donat, și au cumpărat altele de acolo. A înființat apoi o asociație și, de-a lungul timpului, a primit donații inclusiv de la firme, dar la un moment dat au început să se rărească. Ea e pictor și pe-atunci avea expoziții în urma cărora vindea tablouri, iar Dan făcea fotografii la diverse evenimente. Dar veniturile fluctuau.

Smaranda, o femeie cu ochi mari și negri, într-o bluză albă croșetată, își amintește că, în vara lui 2016, ca să aibă liniște financiară, i-a spus lui Dan: „Hai să facem ceva!”. S-au gândit amândoi la o cafenea și au găsit un spațiu chiar pe strada Bărăției, aproape de atelierul ei. Smarandei îi place cafeaua încă din copilărie, când mama era nevoită să o ascundă de ea. Dan, în schimb, băuse numai cafea la ibric și abia când i-a făcut Smaranda espresso la aparatul Moka i-a prins gustul.

Când au pășit prima dată în spațiul de 24 de metri pătrați, Smarandei i-a sărit în ochi tapetul auriu, dar nu aveau bani să-l dea jos și să pună altceva în loc, așa că, până la urmă, l-au lăsat. S-a potrivit cu atmosfera caldă din cafenea, diferită de cea scandinavă, acum la modă în multe localuri. Au pornit afacerea cu vreo 8.000 de euro, în mare parte împrumutați de la părinți și de la prieteni. S-au temut să-i investească într-o afacere și nu direct într-un nou tratament, dar și-au făcut curaj: aveau nevoie de planuri de viitor. Pentru că în cafenea era numai o baie, au mai construit una, iar cât timp a stat Dan pe lângă muncitori, Smaranda a zburat la Satu Mare pentru cumpărături. Acolo a găsit magazine cu mobilier și decorațiuni la mâna a doua și, cu vreo 700 de lei, a luat scaune, canapea și covor.

În primele săptămâni, trecătorii priveau înăuntru prin fereastra cafenelei și nu se încumetau să intre. Abia după ce au lipit pe ușă mesajul „Yes, it’s a coffee shop” și-au făcut mai mulți curaj. La un moment dat, își amintește Smaranda, a deschis cineva ușa brusc, s-a oprit și a întrebat: „Aoleu, am intrat în sufrageria cuiva?”.

Au fost și zile în care nu vindeau decât o cafea, dar s-au promovat pe Facebook, iar prietenii și alți bloggeri au dat vestea mai departe. Le-au propus și unor artiști să își expună lucrările în cafenea și prin astfel de evenimente au aflat și alții despre Milu. Acum, au între 30 și 40 de clienți pe zi, români și străini, care cheltuiesc, în medie, cam 23 de lei. Un espresso simplu e 6 lei, iar unul dublu, 9 lei. Smaranda încă mai pictează și vinde tablouri, iar Dan mai lucrează și la proiecte de fotografie, dar acum au și ceva stabil. Unii oameni, care au aflat despre boală de pe Facebook sau de pe blogul ei, mai lasă la cafenea și câte o donație pentru Smaranda. 

Dan pune cafea într-un suport portfiltru și o nivelează cu un tamper. Poartă un șorț maro, un tricou cu „S”-ul lui Superman și un ecuson în piept, pe care scrie: „Milu Dan – barista”. Își amintește că acum ceva vreme a făcut un experiment: într-un weekend a stat fără șorț și în altul l-a purtat. „Când e cu șorț, omul întreabă de cafea. Când e fără șorț, zice: «Fă-mi o cafea». Dacă ai șorț, înseamnă că ești profesionist.”

Deși afacerea le ocupă mult timp, îi ajută să se gândească la viitor și să cunoască o mulțime de oameni. El petrece mai mult timp în cafenea decât Smaranda, căci ea merge deseori la consultații – în august a început un nou tratament –, dar se întoarce aici entuziasmată de fiecare dată: „Cafeneaua e unul dintre lucrurile care mă ajută să mă vindec, pentru că e un loc în care eu mă simt bine”, spune ea. „Soțul meu se simte bine, clienții se simt bine.”


Povestea face parte din „24/7: Un ghid de viață și muncă pentru antreprenorul creativ”, volumul III, un proiect editorial realizat de echipa DoR la inițiativa UniCredit Bank. Dacă vrei să citești cele 20 de povești ale antreprenorilor români selectați, îl poți cumpăra de aici.

2 Comentarii pentru “[24/7] Milu Café”

  • Daniel a scris:

    Mi-a placut atat de mult articolul asta si felul in care ai vorbit de nu-ti poti imagina! Mi-a placut enorm de mult faza cu “Aoleu, am intrat în sufrageria cuiva?” pentru ca si eu am avut aceeasi reactie intr-o cafenea din Viena, dar mi-a placut atat de mult incat de fiecare data cand vizitez Viena nu plec fara sa nu beau o cafea acolo. Emana atat de multa caldura incat te simti ca acasa. Toate cele bune cuplului si numai bine Smarandei!

    • Daniel a scris:

      Voiam sa adaug faptul ca i-am vizitat si eu weekend-ul acesta. Foarte frumos amenajat! Calduros si primitor, iar cafeaua a fost foarte ok! 🙂

  • Comentează

    Numărul curent: DoR #32

    DoR #32 * Vară 2018

    Susține DoR. Abonează-te!

    Abonează-te la DoR. Fii Susținător!

    The Power of Storytelling 2017

    #Story2017

    Arhiva DoR în format PDF

    Arhiva DoR în format PDF

    Curierul oficial

    Curierul oficial

    English DOR

    English DoR

    RSS

    Articole
    Comentarii
    © 2018 Decât o Revistă