Bucureșteanul: Concertele secrete

Afli cu 30 de ore înainte unde se ține evenimentul, afli cine cântă abia când ajungi. Te bagi?

Maxim 100 de oameni pot intra la un concert Sofar. Afli cu 30 de ore înainte unde se ține. Afli cine cântă abia când ajungi. Te bagi?

 

Ai primit regulile la intrare, în plicul cu stickere: alcool cu moderație, fără vorbărie, fără blitz, no diggity. Urcă spirala scării metalice, împinge ușa de sticlă. Pe perete e un afiș cu numele formațiilor care vor cânta: FunHouse Acoustic, Soul Serenade și Moon Museum. Pe scenă sunt tobele lui Vladimir Proca, marcate cu RatB, pentru că Moon Museum înseamnă și trei șesimi de Robin and the Backstabbers. Lumină difuză, câteva ghirlande de beculețe, niște perne pe jos, clinchet de pahare cât să vrei să treci pe la bar, ia un loc pe scaun sau pe podea, lasă telefonul, prima formație urcă pe scenă, probabil nu-i cunoști, dar ascultă. E posibil să-ți placă ce auzi, e posibil să nu fie pe gustul tău, dar e fix ce trebuia într-o seară de vară îmbăiată-n tei în care n-aveai chef de calea bătătorită spre acasă sau spre locurile unde sfârșești întotdeauna cu prietenii. De data asta e altceva, altundeva, doza minimă de necunoscut pe care ar trebui să și-o administreze orice amator de evenimente culturale din când în când.

Acum câteva luni, programatorul Adi Fanațiu a dat peste niște clipuri de la evenimentele Sofar pe YouTube și i-a plăcut ideea din spate – mici concerte susținute de artiști în curs de afirmare, care se desfășoară în orașe din întreaga lume, cam oriunde, în balcoane și sufragerii, în parcuri și pe pârtii. Adi, care cântă la chitară de vreo 10 ani și la bas de vreo 3, a văzut că Bucureștiul nu e pe lista orașelor Sofar și și-a întrebat un prieten: ce-ar fi să-l înscrie ei?

Adi și orădeanul Răzvan-George Galoș se știu din 2010, de la o repetiție Darauf, trupa lui Adi de atunci. Răzvan are 26 de ani, a făcut liceul la Roma și masterul, un Erasmus Mundus, în Scoția, Italia și Argentina, terminându-l cu o disertație despre folclorul underground, cu focus pe Subcarpați. Are job fulltime la o firmă de tehnologie și în timpul liber înregistrează emisiuni în italiană pentru Radio România Internațional. În ultimul an, a pus muzică la mai toate evenimentele ARCEN. Cântă la cajón și uneori voce, are chitară de mic, dar spune că știe numai vreo trei acorduri. De curând, și-a luat un set de tobe electronice. El și Adi au avut fiecare în parte niște proiecte muzicale care „au eșuat onorabil”, au rămas prieteni și obișnuiesc să cânte împreună pentru urechile proprii.

După ce au aplicat să aducă Sofar, au avut un interviu pe Skype cu echipa din Oslo care se ocupă de orașele aspirante. Cei de acolo trebuiau să se asigure că echipa din România e conectată la mediul muzical local și, mai ales, că înțelege conceptul Sofar, lansat în 2009, într-o sufragerie din Londra, de un grup de prieteni frustrați de concertele unde nu se mai puteau bucura de muzică din cauza zgomotului de fond. Sounds from a Room înseamnă concerte cât mai intime și mai reorchestrate acustic, cu un public de 20-100 de persoane care se înscriu să participe fără să știe cine și unde va cânta.

Adi și Răzvan au trimis 7 propuneri departamentului care evaluează trupele din toată lumea, și au primit 5 OK-uri. Celelalte două formații au fost considerate prea cunoscute în România pentru a avea nevoie de promovare prin intermediul Sofar. Cât au așteptat unda verde, proces care n-a durat mai mult de o lună, echipa s-a mărit cu Renata Nicolaescu Stoica, prietena lui Răzvan, și Sandra, sora ei mai mare. Niciuna nu cântă la vreun instrument, dar amândouă sunt pasionate de muzică. Renata are 26 de ani, lucrează într-o multinațională și predă la Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso”. Disertația ei a fost despre cum se reflectă nostalgia în muzica folosită în filme.

Evenimentele Sofar nu presupun un consum foarte mare de resurse, așa că au putut lucra în timpul liber la ediția pilot, punând lucrurile la cale la întâlnirile prin oraș, și pe un grup de Facebook. Planul lor e ca, începând din iulie, să organizeze cam două concerte pe lună, deocamdată cu intrare gratuită, până mai crește proiectul. Au deja pe listă vreo 30 de proiecte muzicale, care trec prin hip hop, muzică electronică, blues, jazz, și mai multe locuri despre care nu au cum să vorbească, pentru că n-ar vrea să strice surpriza. La evenimentul de lansare Sofar Sounds Bucharest de pe 9 iunie au acceptat cam toți oamenii care s-au înscris pe platformă să participe, mulți prieteni ai lor și ai formațiilor, colegi de muncă, dar și necunoscuți care au aflat de concerte de pe Facebook. Au ales Copper’s Pub ca loc de desfășurare, pentru că îl cunosc pe patron și pentru că le place etajul spațios al casei de pe Hristo Botev, cu o acustică foarte bună și un decor care a încântat-o pe Sandra, care se ocupă de Social Media.

„Încercăm să ne împărțim cât de cât atribuțiile,” spune Răzvan, „să nu dăm unul peste altul decât dacă e musai nevoie. Până acum ne-am descurcat, chiar și în timpul ăsta destul de scurt.” Renata e omul de comunicare. Răzvan și Adi țin legătura cu formațiile, în special pentru ce ține de partea tehnică. Adi e responsabil și cu grafica și cu tot ce ține de partea web. Pentru amenajare și organizare in situ au mizat pe ochii și experiența Gloriei Apostol, care se știe cu Răzvan de când aveau 15 ani. Gloria a terminat Teatrologie, a lucrat în producție de teatru și se pricepe la organizat festivaluri. Ultimul intrat în echipă, Bogdan Munteanu, umple toate golurile. El a făcut rost de perne pentru primul eveniment când s-au decis să renunțe la scaune, tot el i-a cooptat pe BluCat Studio, duo-ul responsabil de sunet și de clipurile care vor apărea și pe platforma internațională Sofar.

În spusele echipei, Bogdan e: „omul care ajunge la trei evenimente pe seară și doarme patru ore”, „probabil cel mai activ dintre noi”, „probabil omul care cunoaște cele mai multe persoane din lume”, „cea mai entuziasmată persoană pe care am cunoscut-o până acum”, „El duce moralul echipei.”, „Ai nevoie de ceva, îl suni pe Bogdan.”

Bogdan are 28 de ani și e inginer de telecomunicații la Vodafone. Pe lângă faptul că participă la competiții de ciclism sau de alergare, merge constant la evenimente culturale și-și trage mereu prietenii după el. Acum vreun an, pentru că se plictisise să invite oamenii în funcție de interesele fiecăruia, a creat Munteanu, o pagină de Facebook pe care centralizează toate evenimentele care-i sună bine și unde prietenii pot intra singuri să-și aleagă. În timpul săptămânii, se culcă pe la 1-2 noaptea și se trezește la 7 jumate cel târziu. Toată lumea îl întreabă când are timp să le facă pe toate. „De luni până vineri de obicei e weekendul meu, că ies în fiecare zi, și în weekend mă odihnesc și încerc să mă refac. Weekendul trecut am dormit 12 ore.”

De Sofar a aflat în aprilie, la un eveniment ARCEN, în timpul unei conversații pe care Răzvan o avea cu Alexandru Anghel, de la TANĂNANA. Tot atunci Alex le-a făcut cunoștință. Răzvan a avut „un feeling bun” și i-a spus lui Bogdan să-i scrie dacă ar vrea să se implice. Voia, pentru că Sofar îi dă ocazia să facă fix ce și-ar dori pe viitor: nu numai să promoveze evenimente, dar și să le organizeze. Și poți conta că va fi acolo și să le anime.

La un moment dat, Bogdan și Răzvan se ridică să danseze în încăperea cu vreo 70 de oameni. La un moment dat, încep să ți se amestece-n minte: coverurile cu tonus ale FunHouse, îmbinarea de muzicuță, mandolină și voce magică, dar și de pălării, din trioul de blues acustic Soul Serenade, ironiile rock-lunatice din versurile Moon Museum. „Doamne, ce frumos e să te asculte oamenii,” spune Oigăn (voce și chitară) spre sfârșit. „Nici nu vă imaginați.” Apoi toată lumea iese la țigări, la încă un pahar sau la taxiuri, menținând parcă în continuare convenția de „fără prea mult zgomot”. Pe o bancă albă de lemn, Gloria și Răzvan zâmbesc: „Vrei să facem ceva după?”. „N-am mai dormit de-o săptămână”. ●

 

Comentariile sunt închise.