[Bucureșteanul] Dragoș Asaftei, fotograf

Dragoș Asaftei, între fotografierea orașului și fotografierea președintelui.

Dragoș Asaftei, de fotografierea parcului din Odorhei, la Cotroceni.

Luna ianuarie a fost agitată pentru Dragoș Asaftei. A trebuit să-și organizeze timpul pentru a face față jobului său de fotograf al președintelui României, dar și proiectului Travelers of Bucharest, unde el și echipa au lucrat la finalizare aplicației Bucharest City App, care va fi lansată la sfârșitul lunii. (Aplicația va fi de ajutor celor care vor informații despre evenimentele și atracțiile turistice din București.)

Proiectul a început în ianuarie 2015, din inițiativa unui amic al lui Dragoș, Alex Filip, un blogger care a înființat agenția de marketing online, Eventur.ro. Inspirați de modelul Humans of New York, cei doi au pornit să afle poveștile turiștilor din București. Până acum au fotografiat 1.100 de turiști din 70 de țări și au lansat un ghid al capitalei, în variantă tipărită, pe care îl dau fiecărui străin cu care se întâlnesc. Între timp s-au extins, iar echipa numără șapte membri, printre care și o tânără din Belarus. În 2016 plănuiesc să tipărească 12.000 de exemplare ale acestui ghid, o parte dintre ele fiind destinate hotelului Radisson, partener al proiectului.

Dragoș este înalt și are o postură dreaptă, un amestec de copilărie și de tenacitate. Ochii mici, dar cu o privire caldă, te invită să iei loc și să stai la povești cu el. Are zâmbetul larg și prietenos, dar în același timp discret. Are 22 de ani și e pasionat de fotografie, de care spune că s-a apucat din întâmplare.

La 14 ani a fotografiat cu aparatul familiei un apus într-un sat din apropierea orașului său natal, Odorhei. („Și mi-a ieșit bine.”). De atunci nu s-a mai oprit. Mulți i-au spus de-a lungul anilor că a moștenit pasiunea pentru fotografie de la tatăl său, care a lucrat la evidența populației și care, timp de douăzeci de ani, a făcut poze de buletin. Dragoș consideră această asociere nostimă, deoarece meseria tatălui său nu are nicio legătură cu cea de fotograf.

Primii doi ani a fotografiat mai mult în casă: pene, flori, frunze verzi sau uscate. Avea seringi pe care le umplea cu apă colorată și picura stropi pe flori sau pe frunze pentru a realiza fotografii macro. Firea timidă îl împiedica să iasă și să descopere exteriorul. La 17 ani cântărea 117 kilograme. „Dragostea sau nedragostea”, spune el, l-a determinat să ia măsuri. În nouă luni a ajuns la 78 de kilograme și a încheiat transformarea cu un maraton de opt ore pe o bicicletă eliptică.

Schimbarea a produs un progres dublu: personal și profesional. Dragoș a început să exploreze ce se afla dincolo de casă. În 2009, și-a înființat un blog și și-a fixat un obiectiv: câte o fotografie pe zi. Parcul din Odorhei a fost loc de exercițiu și deși îi știa toate colțurile, încerca, de fiecare dată, să fotografieze altceva. Primul job de fotograf a fost la echipa de handbal masculin HC Odorhei. Câștiga 20 de lei pentru fiecare meci.

A ajuns în București „sub pretextul facultății” în septembrie 2009. Motivul real a fost pasiunea pentru fotografie. Simțea că venirea în capitală îi va aduce ceea ce are nevoie. Și-a creat o legătură cu multe locuri din București, însă cel mai drag îi este Piața Universității. De ea se leagă cea mai remarcabilă experiență din viața lui.

Nu s-a gândit nicio clipă că proiectul din ziua alegerilor prezidențiale din 2014, în care a fotografiat aproximativ 120 de oameni, ținând în mână ștampila „Și eu am votat pentru România”, va avea un asememea impact. La fel și cu reportajul pe care l-a realizat, cu greu, la protestele din Piața Universității, din seara de 16 noiembrie 2014. Ridicat de câțiva tineri deasupra mulțimii, Dragoș a reușit să-i facă câteva fotografii președintelui Klaus Iohannis. A publicat reportajul pe blog chiar în acea noapte, iar succesul a fost unul neașteptat: 1.200 de share-uri în următoarea zi.

Aceste reușite și perseverența lui Dragoș l-au adus în aprilie 2015 în postura de fotograf oficial al președintelui României. Dragoș privește acest eveniment mai mult dintr-o perspectivă personală decât dintr-una publică. De aceea, este reținut și discret și preferă să nu explice în ce constă munca sa la președinție. ( Îl menționează însă ca sursă de inspirație pe Pete Souza, fotograful președintelui american, Barack Obama, deoarece cadrele lui reflectă o altfel de viziune și alte mentalități, specifice Occidentului. )

Deși n-are mult timp liber, Dragoș crede că a găsit un echilibru între serviciu și alte activități care îi fac plăcere. În ianuarie 2014, a început să facă voluntariat pe ambulanță. O gardă înseamnă 12 ore petrecute cu același echipaj. Dragoș valorifică aceste momente și le transformă în reportaje pentru blog. Oricât de obositoare ar fi gărzile, ele reprezintă acele experiențe care îl mulțumesc sufletește. În această lună se pregătește pentru o nouă gardă, cel mai probabil de noapte. ●

Bucureșteanul este o serie de articole despre oameni și întâmplări din Capitală. Ruxandra Cosma e studentă în anul I la jurnalism la Universitatea din București.