Ce gandim. Ce vrem. Ce facem.
DoR Shop

Ce ar trebui să știi despre Ordonanța de Urgență care a scos oamenii în stradă

Pe 31 ianuarie, Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală. Am vorbit cu practicieni în drept penal și vă explicăm ce s-a schimbat.

Text de Sorana Stănescu, Ana Maria Ciobanu, Georgiana Ilie și Irina Tacu
Fotografie de Cătălin Georgescu

În ultimele săptămâni s-a discutat de-a valma despre supraaglomerarea închisorilor, amenzi la CEDO și despre două proiecte legislative care ar institui amnistia și grațierea pentru o categorie largă de infracțiuni, de care s-ar bucura și unii dintre oficialii PSD, inclusiv președintele partidului, Liviu Dragnea. S-a vehiculat și ideea că cele două proiecte i-ar permite să ajungă premier. Sau că abuzul în serviciu s-ar putea investiga numai în cazul unei plângeri prealabile. După două duminici de proteste în toată țara și un simulacru de dezbatere publică organizată la presiunea publică luni dimineața, părea că cele două inițiative legislative aveau să fie supuse unor analize mai serioase.

Marți seara însă, la finalul ședinței de Guvern, ministrul Justiției a anunțat adoptarea OUG nr. 13/2017 de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală și trimiterea în Parlament spre dezbatere a proiectului de lege pentru grațierea unor pedepse, fără ca ele să fi fost trecute pe ordinea de zi.

Vorbim, deci, de două lucruri diferite: o Ordonanță care produce efecte imediat ce a fost publicată, respectiv după 10 zece zile, și un proiect de lege (cel pe grațiere, care încă nu e în vigoare și care poate fi modificat de Parlament), nu de „două ordonanțe”, așa cum s-a vehiculat. Așa cum arată proiectul pe grațiere acum, Dragnea nu va fi grațiat pentru condamnarea pe care o are în dosarul Referendumului și, ca atare, nu poate fi premier în următorul an. Dar dacă proiectul de lege se modifică în Parlament și faptele sale intră la categoria „excepții”, iar legea se votează, va putea deveni premier. De altfel, Guvernul ceruse ca proiectul să se dezbată în procedură de urgență, dar Senatul a respins miercuri acest lucru. Va fi analizat în 45 de zile și apoi va merge la Camera Deputaților.

 

Care era urgența Ordonanței?

Conform Constituției, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, când nu mai poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, și trebuie să justifice urgența. Nota de fundamentare a ordonanței spune că urgența derivă din nevoia ca cele două coduri să fie modificate astfel încât să se pună în concordanță cu o directivă europeană și să includă o serie de decizii ale Curții Constituționale (CCR).

Procedura este următoarea: când CCR declară o dispoziție drept neconstituțională, ea nu se mai aplică 45 de zile, timp în care Parlamentul trebuie să modifice legea potrivit deciziei Curții. Dacă acest lucru nu se întâmplă, după 45 de zile judecătorii ar trebui să țină cont de decizia CCR (cu alte cuvinte, ea produce efecte, dar subiectiv și nu uniform).

Judecătorii nu aplică direct decizia CCR ci, în măsura în care dispoziţia legală declarată neconstituţională permite, o aplică așa cum a fost interpretată de CCR. În cazul modificărilor de procedură penală, acestea nu se pot interpreta prin analogie. În situaţia în care nu este posibilă aplicarea, este imperios necesară intervenţia legislativă a guvernului.

Dar Ordonanța nu doar că modifică cele două Coduri în sensul armonizării cu deciziile CCR, ci introduce o serie de noi prevederi a căror urgență nu o motivează în niciun fel, cum ar fi dezincriminarea neglijenței în serviciu sau a abuzului în serviciu când prejudiciul produs e mai mic de 200.000 de lei.

Practic, pe unele dintre modificări, urgența nu există, iar pe altele este doar parțial justificată, spun juriștii pe care noi i-am consultat.

 

Ce se modifică?

OUG nr. 13/2017 aduce două categorii de modificări: la Codul de Procedura Penală, care au intrat în vigoare în momentul publicării în Monitorul Oficial și care sunt de natură tehnică și vizează denunțul sau controlul judiciar, și la Codul Penal, care ar urma să intre în vigoare la 10 zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Principala modificare vizează abuzul în serviciu, definit acum ca fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu știință, încalcă o lege, o ordonanță de urgență sau o hotărâre de Guvern și produce o pagubă sau o vătămare gravă drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Ce se schimbă:

 

Ce nu se modifică:

Deși se vorbește despre acest lucru în spațiul public, în forma finală a OUG 13, publicată în Monitorul Oficial, nu există nicio prevedere privind necesitatea unei plângeri prealabile pentru ca procurorii să înceapă anchetarea unui caz de abuz în serviciu. Această prevedere exista în forma pusă în dezbatere publică, dar nu mai există acum.

 

Alte modificări aduse Codului Penal:

 

Ce se mai poate face?

Ca ordonanța să nu intre în vigoare, până pe 11 februarie, ar trebui ca:

23 Comentarii pentru “Ce ar trebui să știi despre Ordonanța de Urgență care a scos oamenii în stradă”

  • oana a scris:

    De ce se aplica retroactiv iar darea in plata, de exemplu,nu, decat cu anumite si mari exceptii?
    Legat de drepturile omului, cum e posibil ca pedeapsa maxima sa fie de 1 an sau amenda, cand evenimentul poate avea impact asupra intregii vieti a individului si asupra calitatii acesteia? Nu se mai tine cont de drepturile omului stabilite la nivel mondial?
    Multumesc!

    • ionuţ a scris:

      ce vrei să spui prin: “evenimentul poate avea impact asupra intregii vieti a individului si asupra calitatii acesteia?”. trebuie să vii cu cazuri concrete, ca pedepsele nu pot fi aplicate aşa, la general, şi pe bază de “poate”. decriminalizarea e una, iar pedepse trebuie să existe, dar închisoarea e şi trebuie să fie o soluţie ultimă, şi aplicată în cazuri grave. nu poţi să încarcerezi o persoană doar pentru că e îngustă la minte şi nu-şi face treaba.

    • Andreea a scris:

      Se aplica retroactiv, spre deosebire de darea in plata, fiinda legile penale mai favorabile se aplica retroactiv. E un principiu de drept care asigura tratamentul egal al cetatenilor, pentru a evita situatii de genul cand o anumita lege este prea aspra si e inlocuita cu una mai echitabila. Si cei care au comis infractiunea inainte de intrarea in vigoare a legii mai favorabile vor beneficia de noua lege. Altfel intervine discriminarea pe criteriul ca.. ai comis o infractiune mai devreme si nu mai tarziu, ceea ce nu e un criteriu care sa justifice discriminarea. Acest principiu se aplica doar legilor penale, nu si celor civile.

  • radu a scris:

    foarte bun articol si analiza. si multumesc mult pentru link-urile aditionale ! keep up the good work !

  • Teodora Mîndru a scris:

    Excelent comentariu, clar și nepărtinitor. Ar trebui MULTIPLICAT , difuzat, să înțelegă lumea despre ce este vorba, să nu se mai lase prostită.

  • ionuţ a scris:

    “Funcționarii publici condamnați pentru abuz în serviciu ar putea ocupa o funcție publică.” – asta e gravă. e firesc ca trebuie mentinuta interdictia de a ocupa o functie publică pentru o anumita perioada.

    “Pedeapsa cu închisoarea scade.” – asta e o masura buna, ba chiar poate fi eliminata pedeapsa cu inchisoarea, atata timp cat se recuperează prejudiciul, se aplică amenzi grele, şi se interzice ocuparea de functii publice pentru o perioada. nu e nici un avantaj pentru stat si societate sa tina in inchisoare, pe bani publici, astfel de infractori (doar in cazuri de prejudicii uriase sau de recidiva).

    restul modificarilor mentionate in articol sunt, iarasi, abuzive.

  • Alis a scris:

    Termenul denuntarii abuzului în serviciu de 6 luni de la data savarsirii faptei face imposibila o sanctionare ulterioara din partea Curtii de Conturi, care poate verifica activitatea si dupa 12 luni.

  • Vlad a scris:

    Să vedem aici: ” o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori ORI O VĂTĂMARE GRAVĂ”. Nu știu ce juriști aveți, dar o “vătămare” e și atunci când îi iei unui orb bastonul alb, sau iei mijlocul de producere a traiului unui om, sau își pierde casa, sau orice îl vatămă în drepturile lui. Chiar, ce studii au juriștii care (n-)au citit, sau cei care au vrut să se scape, dar au lăsat în lege exact mijlocul prin care ar putea fi pedepsiți discreționar de instanțe ostile? Mă întreb…
    Restul sunt normale (de perfecționat), dar normale.
    🙂
    Protestele lui pește…

    • Daniela Craciun a scris:

      Draga Vlad, normalitatea este cand inaspresti pedepsele, nu dezincriminezi cu dedicatie. Cat e salariul tau de postac? Iti dau eu de doua ori mai mult!

    • Ana-Maria a scris:

      @ Daniela Craciun (pentru ca nu am buton de Raspunde pe comentariul dvs.): in cazul managerului de spital care imparte bugetul in contracte sub 200.000 RON, nu ar putea fi considerat acest lucru ca o vatamare GRAVA..a drepturilor…unei persoane juridice?

  • daineanu vasile a scris:

    Stimata redactie, d-l Dragnea va fi gratiat pentru ca el este condamnat conform legii 78/2000. Aceasta lege nu se regaseste intre acele acte normative, legi sau ordonante specificate in acel proiect de ordonanta care sa nu faca obiectul acelei ordonante.Multumesc.

  • Simina a scris:

    Am nevoie de o clarificare: Un manager de spital e conform legii funcționar public?
    „Dacă prejudiciul cauzat e mai mic de 200.000 de lei, funcționarii publici (membri ai administrației centrale și locale, cum ar fi primarul, prefectul sau președintele Consiliul Județean, sau parlamentari, membri ai Guvernului) nu vor mai răspunde penal pentru abuz în serviciu (de exemplu: un manager de spital ar putea împărți bugetul pentru medicamente în contracte mai mici, pe care să le acorde cui vrea, fără a mai răspunde penal pentru abuz, spunea Laura Codruța Kovesi).”

  • Teodor a scris:

    AM intrebat si pe FB dar inca nu am primit raspuns.Eu din ce am citit inclusiv in decizia CCR – https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2016/06/decizia_405.pdf – am inteles ca articolul respectiv NU a fost declarat neconstitutional , citez ” constată că dispoziţiile
    art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt
    constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din
    cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.”

    • ana ciobanu a scris:

      Poziția 57 conține sintagma: încalcă prevederile constituționale.

      Detaliez mai jos:

      Ce spune Curtea, e ca articolul anterior era interpretabil și a explicat prin aceasta decizie de atunci încolo cum sa se interpreteze, adică nu subiectiv ci numai în sensul încălcării legii. Deciziile Curții actualizează Codurile, astfel încât modificările să devină lege cunoscută de tată lumea, nu doar de juriștii care operează cu ele de îndată ce CCR se pronunță.

      Citez: Având în vedere specificul dreptului penal, Curtea apreciază că, deşi propriu folosirii în alte domenii, termenul „defectuos” nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu a circumscris existenţa acestui element al conţinutului constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu de îndeplinirea anumitor criterii. (…) Curtea constată că termenul „defectuos” nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia.

      Apoi, poziția 57 din decizie: Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi cele ale art.297 alin.(1) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), întrucât sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată.

  • ana ciobanu a scris:

    Stimate domnule Vasile Daineanu, consultati proiectul legii de gratiere disponibil in articol si veto vedea ca Legea 78/2000 este o lege speciala exceptata in intregime de la gratiere

  • Gabriela a scris:

    Nu va suparati domnilor si doamnelor, dar am si eu o intrebare: acesti “functionari publici” nu sunt si ei cetateni romani??? De ce trebuie ei sa aibă mai multe drepturi ca si mine, care sunt tot centatean roman??? Orice gresala se plateste oriunde pe lumea asta, toti suntem egali in fata legii!!! Cred ca asa s-a ajuns la protestele din ziua de azi…am uitat esenta: primeaza statutul social, situatia financiara si uitam sa fim oameni!!

  • Pingback: Ne vedem diseară, iar duminică o să fim un milion! Da? | Printesa Urbana

  • Gheorghe Paul a scris:

    Pentru a intelege ce este acela un abuz, ar trebui sa discutati cu cei care sunt abuzati.Cetateanul este la mana functionarului public si este lipsit de aparare.
    Degeaba faci o sesizare administrativa asupra unui functionar care ti-a incalcat un drept, pentru ca cercetarea se intoarce la acelasi compartiment unde lucreaza functionarul. Rezultatul in cele mai multe cazuri – nu se confirma sesizarea – iar petitionarul ramane cu timpul pierdut, cu problema nerezolvata. De cele mai multe ori iti arata nonsalant usa justitiei pentru a te judeca zeci de ani.

    Chiar daca ai obtinut satisfactie in procesul civil, functionarul in cauza poate sa continue sa ia decizii abuzive. Pe Romaneste – te prosteste in fata.

    Cred ca nimeni nu doreste oameni la puscarie si nu asta este scopul nostru ca cetateni, dar prin modificarea legii penale, nu le mai este nici macar frica.

    Intrebarea si problema care trebuie pusa este: cum suntem noi cetatenii aparari impotriva unor abuzuri. Care este mecanismul astfel incat conducatorii/ functionarilor nostri sa lucreze in interesul cetatenilor?

    Abuzul este de multe ori = cu neglijenta in serviciu sau = incompetenta. De ce sa fim umiliti de un functionar public?

    De ce mediul privat nu beneficiaza de aceeasi clementa? Si in mediu privat se adopta hotarari/ dcizii, etc..

    Un alt element foarte important, este cel legat de pagubele nepatrimoniale.personal am avut nenumarate cereri impotriva unor decizii abuzive si cu legea in mana, cu articolul scris foarte clar, o anumita institutie ne-a refuzat acel drept. degeaba am facut petitii mai sus catre minister, sau esaloane superioare – raspunsul era dat de fiecare data de juctionarul care a comis abuzul.

    In concluzie, nu cred ca merge asa.Subiectul nu este unul simplu care sa fie tratat partizan , din punctul de vedere cu cine ai votat.
    Trebuie sa gandim profund, sa ne ascultam valorile si sa aducem valorile in fata.

  • Andreea a scris:

    Guvernul ar trebui sa o abroge sau anuleze? Ideea e ca ne intereseaza o solutie in care acest act nu produce niciun efect. Sa nu existe posibilitatea sa se dea o sentinta in viitor care consideră legea cea mai favorabila

    • DoR a scris:

      Atât cât știm noi de la practicieni, Guvernul nu poate anula o OUG publicată în MO. Doar o instanță poate anula o lege/ordonanță. Guvernul poate da o altă OUG care să abroge OUG13 integral sau parțial. Așteptăm și noi să vedem cu ce soluție vin mâine.

  • Pingback: Informarea- primul pas împotriva corupției — Revista LZR

  • Pingback: jegyzetek az elmúlt napok margójára – wond'ring aloud

  • Pingback: ORDONANȚA DE URGENȚĂ – SEXUL vs BARZA | Babylon – DePe-NET

  • Comentează

    Numărul curent: DoR #27

    DoR #27 * #nevedem?

    Susține DoR. Abonează-te!

    Abonează-te la DoR. Fii Susținător!

    The Power of Storytelling 2016

    #story2016

    Arhiva DoR în format PDF

    Arhiva DoR în format PDF

    Curierul oficial

    Curierul oficial

    English DOR

    English DoR

    RSS

    Articole
    Comentarii
    © 2017 Decât o Revistă