DoR #6: Familie, vară 2011

În avanpremiera numărului #6 – tema: Familie – care va ieși în weekendul 10-12 iunie, găsiți mai jos editorialul cu care deschidem.

Pentru acest număr, am provocat 30 de fotografi minunați să facă un portret de familie. Albumul rezultat e cover story-ul numărului. Iar dintre ele, am ales-o pe cea de mai sus pentru copertă. Cristian Crisbăşan, autorul fotografiei, e pasionat de nuduri, unele cuprinse în 2007 într‑o antologie Taschen. Familia pe care a fotografiat-o e a bunului său prieten, designerul Iulian Puiu. Iulian apare alături de Ioana și de fiica lor, Letiția.

DoR #6 costă 25 de lei și se va găsi la distribuitori începând cu 11 iunie. Dacă nu ai un distribuitor la tine în oraș – sau dacă locuiești în străinătate – fă o comandă la comanda@decatorevista.ro.

________________________________
FAMILIE
Editorial de Cristian Lupșa
Fotografie de copertă de Cristian Crisbășan
________________________________

Pe 1 iunie am împlinit 30 de ani. Tata m-a sunat să mă felicite şi mi-a povestit că m-am născut la şase după-amiaza, prin cezariană. Avusese examen la dermatologie în acea zi de miercuri din 1981, dar nu s-a dus – a fost singurul examen din viaţă la care nu s-a prezentat.

Ăsta e genul de anecdotă din care se construiesc poveştile de familie. Pare insignifiantă, dar e esenţială. Din câteva cuvinte, am înţeles ce se întâmpla pe-atunci în familia mea şi, probabil, ţi-am amintit şi ţie de vreo poveste. Şi sunt multe.

Pe la 16-17 ani, avocatul de divorţ al părinţilor mei m-a întrebat din scurt cu cine vreau să rămân. Nu cred că-mi pregătisem un răspuns, deşi ştiam ce-mi doream. Mai aveam un an şi ceva de stat acasă şi nu voiam schimbări. „Vreau să rămân cu fratele meu”, i-am spus avocatei de divorţ, ştiind că de fapt spuneam că vreau să rămân în casa în care am crescut.

Aveam 25 de ani când a murit mama, după doi ani de luptă cu cancerul. În ultima noapte eram la spital în aceeaşi configuraţie dintotdeauna: ea, care deja nu ne mai auzea şi nu ne mai răspundea, fratele meu şi tata, fără de care n-am fi reuşit niciodată să gestionăm ce se întâmpla.

Trecem prin viaţă adunând astfel de poveşti de familie, unele vesele, altele triste. De unii ne e dor, pe alţii nu vrem să-i mai vedem niciodată. Dar nu putem fugi prea departe – suntem familiile din care venim, care ne-au răsfăţat sau abandonat, care ne-au făcut sau alungat.

În DoR #6, 30 dintre cei mai buni fotografi români au imortalizat câte un moment din viaţa unor familii. Sunt tot atâtea momente intime, aparent banale, dar pline de dragoste. Dragostea, cum scria recent Jonathan Franzen, nu e reflexul superficial al like-urilor date fără discriminare lucrurilor călduţe şi cu o profunzime îndoielnică. E un sentiment mai complicat, mai gri, care conţine la fel de multă durere câtă bucurie.

Poveştile familiilor pe care le vei cunoaşte în acest număr le conţin pe ambele, însutit. Dragostea e şi în golul lăsat de pompierul Ionuţ Ungureanu în viaţa colegilor de la subunitate şi a familiei. Dragoste e şi în critica pe care Dan Perjovschi o mâzgăleşte pe pereţii muzeelor din toată lumea. Dragoste e şi în versurile cu care Sişu încearcă să se salveze.

Acestea sunt doar câteva dintre zecile de poveşti pe care ţi le-am pregătit pentru această vară. DoR #6 e, la suprafaţă, despre familie. Dar ştim cu toţii că fiecare familie e despre dragoste.

3 Comentarii pentru “DoR #6: Familie, vară 2011”