Ce gandim. Ce vrem. Ce facem.
DoR Shop

[Mobilizăm excelența] Discuții despre oraș la firul ierbii

Un grup de prieteni transformă treptat o hală abandonată într-un loc viu în care să vorbească despre orașul în care trăiesc.

Text de Andreea Vrabie
Fotografii de Cătălin Georgescu

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

Undeva în sudul Capitalei, pe malul Dâmboviței, 12 tineri lucrează la modelarea unui loc în care oamenii din Timpuri Noi să discute problemele cartierului. Locul se numește „La firul ierbii”. Spațiul este mare și mai sunt multe de făcut.

La pas prin șantier, Iulian Canov, coordonatorul inițiativei, arată unde vor fi recepția, sala de conferințe, spațiul de evenimente și povestește cum vor lărgi geamurile pentru ca oamenii care trec pe stradă să vadă ce se întâmplă înăuntru. S-au gândit inclusiv unde vor amplasa o bibliotecă deschisă pentru vecinii din cartier, un colț „mama și copilul” și cum vor amenaja spațiul verde din fața clădirii. E 30 martie și lucrările avansează încet. Dacă unele camere sunt în curs de finisare, altele arată de parcă cineva s-a oprit în mijlocul lucrărilor și a uitat de ele. În aer plutește un miros amestecat de ciment proaspăt și loc închis. Dar Iulian, un tip de 30 de ani, mic de statură, cu părul ciufulit și haine de om serios, nu pare neliniștit în timp ce descrie cum va arăta spațiul în mai puțin de două luni. „Am făcut destul de multe proiecte cu resurse super mici. Suntem un grup mare de prieteni și, chiar dacă zici că gașca asta mică care a împins proiectul nu poate, vin oameni și te ajută.”

Din 2010, alături de spălătorii auto și depozite de marfă, în halele care făceau parte din complexul Industria Bumbacului s-a instalat un grup de tineri antreprenori care au în plan să transforme zona într-un punct de reper pentru industriile creative din București. Ce fac ei se numește reconversie urbană și înseamnă revitalizarea unui sit industrial prin atribuirea de roluri noi clădirilor și terenurilor căzute în declin. Câteva exemple există deja în București: The Ark, un spațiu de birouri și evenimente unde în trecut era Bursa Mărfurilor, Halele Carol, alt spațiu de evenimente în fosta Fabrică Hesper, sau Make a Point, acum un spațiu de expoziție și workshopuri în locul Postăvăriei Române.

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

În trecut, ansamblul de la Industria Bumbacului acoperea o parte importantă a producției de textile din țară. În prezent, uitându-te la peisajul industrial abandonat, nu ești sigur că ai ajuns unde trebuie.

Procesul a început în 2010 cu Atelierul de Producție, un spațiu de evenimente artistice și petreceri. A continuat în primăvara lui 2015 cu Nod Makerspace, când doi arhitecți, Florin Cobuz și Tamina Lolev, au decis să închirieze una dintre hale și s-o convertească într-un loc dedicat makerilor – artiști, designeri de produs, sau meșteșugari în căutare de atelier și unelte de producție. Tot în 2015, a urmat lansarea Deschis Gastrobar, un spațiu de evenimente situat pe terasa uneia dintre hale. Iar acum, un grup de inițiativă format din patru organizații – Nod Makerspace, Wolfhouse Productions, Calup și Institutul pentru Politici Publice  –  reamenajează o nouă hală în care să se desfășoare  „La firul ierbii”. În total, în proiect sunt implicați 12 oameni.

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

Cei mai mulți s-au cunoscut imediat după terminarea facultății (Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu). Venise criza economică și nu voiau să lucreze într-un studio de arhitectură pe bani puțini și cu proiecte prea puțin interesante. Așa că au luat la comun un apartament, pe care l-au numit „Casa Lupu” și pe care l-au transformat în locul lor de muncă, întâlnire și joacă alături de prieteni. Au organizat acolo evenimente culturale, seri de film și party-uri care au rămas celebre în memoria colectivă a creativilor bucureșteni. Din Casa Lupu, în 2011 s-a născut Wolfhouse Productions, un studio de arhitectură și urbanism. „Am câștigat un concurs de urbanism și arhitectură și am spus să facem un business din asta”, spune Iulian, partener la Wolfhouse. Tot acolo, în 2012 a căpătat viață și Calup, o organizație care se ocupă cu identificarea spațiilor nefolosite și asocierea lor cu diverse nevoi și activități creative și culturale. „Pentru că vecinii se săturaseră de petreceri la Casa Lupu, am spus să găsim alt loc”, spune Alexandra Stoica, coordonator la Calup. „Și, tot intrând în diverse case, ne-am dat seama că spațiile existente sunt o resursă pe care toată lumea ar trebui să încerce s-o recicleze.” Nod Makerspace a rezultat tot din grupul mare de oameni de la Casa Lupu și a fost pasul natural următor, momentul în care toți s-au unit din nou sub același acoperiș.

Iulian a urmat Facultatea de Urbanism și Arhitectură pentru că și-a dorit să lase o contribuție fizică în urma lui. Părinții l-au îndemnat să aplice și la Facultatea de Construcții, unde a fost admis, dar nu s-a prezentat la cursuri. Îl interesează mai mult partea de viziune și idei. Iar capitala este un oraș dinamic, în care lucrurile se schimbă rapid, dar și în care ai multe probleme de rezolvat. „Eu vin din Tulcea, un oraș mai mic în care lucrurile nu prea se schimbă”, spune Iulian. „M-a fascinat ideea de București dintotdeauna și, de când m-am mutat aici, nu mi-a părut nicio secundă rău.”

4

„La firul ierbii” a fost gândit ca un loc din care să se dezvolte acțiuni de urbanism participativ, în care oamenii să lucreze împreună pe o problemă concretă și să încerce să găsească o soluție pentru oraș. „Este, de fapt, instrumentul nostru prin care încercăm să avem o legătură reală cu oamenii din zonă”, spune Iulian. „Asta vine și pe un fond în care bucureștenii nu au legătură unii cu alții, nu se adună în grupuri, nu sunt civici, nu se știe vecinul de la scara A cu vecinul de la scara B. Este clar că oamenii de la blocurile sau casele din jur nu ne știu pe noi. Poate au auzit că se întâmplă ceva aici, dar nu știu exact ce.” În același timp, ar trebui să fie și un loc al dialogului cu administrația publică. „Și nu un dialog în care ei doar bifează ceva pentru că urmează alegerile. Ne-ar plăcea să fie pe bune.”

Așa a ajuns să fie implicat în proiect Institutul pentru Politici Publice (IPP), o organizație neguvernamentală care aduce la aceeași masă reprezentanți ai mediului politic, alte ONG-uri și oameni din mediul privat, pentru ca politicile publice din România să includă pe toată lumea afectată. De cele mai multe ori, evenimentele lor au loc într-o atmosferă formală, într-o sală de conferințe, și nu prea se înfiripă un dialog. „Ei au ținut câteva evenimente aici [la Nod] și li s-a părut foarte tare pentru că toți, când ajungeau, spuneau ce cool e aici”, spune Iulian.  „Vorbeau despre lucrurile serioase, după care luau o pauză, se mai plimbau prin spațiu, vedeau ce face unul-altul, iar atmosfera devenea mult mai pozitivă, mai comunicativă. Așa ajungea un secretar de stat să vorbească cu un ONG-ist cu care n-ar fi vorbit niciodată.” Toți au căzut de acord că nevoie de un spațiu informal în care să facă dezbateri pe teme serioase, dar care să găzduiască, în același timp, și evenimente destinate publicului larg, cum ar fi proiecții de documentare și filme care să adune oamenii din cartier.

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

Inițial, când au pus proiectul pe hârtie, se gândeau că vor folosi cea mai veche hală din complex. Nu mai fusese întreținută de mult timp și proprietarul acceptase să le-o dea în folosință gratuit timp de un an. Au înscris proiectul la programul Mobilizăm Excelența în august anul trecut și au aflat că au obținut finanțarea în septembrie. După care s-a întâmplat incendiul de la clubul Colectiv și a trebuit să se uite mai atent la spațiu. Nu avea expertiza tehnică făcută, iar costurile de consolidare erau prea mari. „Chiar dacă clădirea ar fi fost OK din punct de vedere tehnic, tot trebuia să răspunzi la niște întrebări când deschideai o hală din anii ’20”, spune Iulian. Au hotărât la sfârșit de noiembrie să renunțe la hala istorică și să găsească un spațiu nou, mai sigur.

Schimbarea spațiului nu a fost singura problemă pe care au întâmpinat-o. În aceeași perioadă, Violeta Alexandru, unul dintre membrii grupului de inițiativă, a fost numită Ministru pentru Consultare Publică și Dialog Civic și a trebuit să se retragă din proiect. Pentru că Violeta propusese numele inițial al inițiativei, LOQ Public, li s-a părut normal ca ea să-l păstreze.

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

Deși luna decembrie i-a prins fără spațiu și în căutare de nume nou, au mers mai departe. Știau de existența halei curente, însă, fiind mai bine îngrijită, proprietarul cerea chirie, iar ei nu luaseră în calcul un buget de închiriere. Dar au decis să facă oricum proiectul și să vadă pe parcurs cum fac rost de mai mulți bani.  Au reproiectat totul pentru locul nou, au schimbat numele în „La firul ierbii” și din luna ianuarie sunt în șantier. După ’90, când ansamblul a fost subîmpărțit și folosit de societăți comerciale private, hala a funcționat ca atelier de serigrafie pentru haine personalizate și ca depozit de echipament tehnic pentru concerte. Mai bine de o lună s-au ocupat doar de  curățarea și igienizarea spațiului. Au lucrat la asta împreună cu voluntari, strângând în total 300 de saci cu moloz.

„Când am intrat aici prima dată era haos”, spune Iulian. „Mirosea a mucegai și ciuperci și era un spațiu în care abia de puteai să intri, trebuia să ții mâna la nas. În toată sala era un plafon fals prin care plouase ani de zile, iar tavanul era galben-verde.” După ce l-au curățat bine, locul a fost lăsat în mâinile unor zidari profesioniști. Au realizat un prototip de gradene sub forma unor cutii mobile ce pot fi așezate una peste alta în funcție de nevoi. „Proiectul nostru este destul de complex pentru a fi pus în aplicare într-un timp atât de scurt”, spune Iulian, dar se țin toți de treabă astfel încât să găzduiască primele evenimente în luna mai.

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

La începutul lunii martie, Mobilizăm Excelența a făcut o campanie de vot pentru o extra-finanțare de 10.000 euro, pe care echipa „La firul ierbii” a câștigat-o. Plănuiesc să folosească banii pentru a dota spațiul cu toate facilitățile necesare persoanelor cu dizabilități și deficiențe. „Nu e suficient să construiești o rampă, trebuie să faci locul să fie cât mai prietenos atât pentru persoanele cu handicap, cât și pentru ceilalți care îl folosesc”, spune Iulian. Lucrează la asta împreună cu AMAis (Asociația Metode Alternative de Integrare Socială), un ONG care, printre altele, organizează tururi ghidate prin clădiri din București din perspectiva persoanelor cu deficiențe de vedere.

Chiar dacă „La firul ierbii” se află încă în lucru, lumea a aflat de el din vorbă-n vorbă și echipa primește multe propuneri de a găzdui evenimente care au legătură cu viața de zi cu zi a bucureștenilor. „Nu știu exact cum au aflat de noi, dar toate propunerile sunt cam ce vrem să facem la La firul ierbii”, spune Cristina Zlota, membră Wolfhouse Productions și coordonatoarea programului de evenimente. S-au aliat cu echipa de la Odaia Creativă, un ONG dedicat cercetării urbane, care vrea să implice locuitorii diverselor cartiere în discuții despre urbanism. Ei au venit cu ideea bibliotecii deschise pentru vecini pentru că aveau inclus în proiect un centru cu resurse scrise despre urbanism participativ. Au mai fost contactați de un grup de actrițe care vor să scrie piese de teatru inspirate din viața oamenilor din cartierul Timpuri Noi și să le pună în scenă la „La firul ierbii”.  În plus, sunt în discuții cu diferite ONG-uri pentru o posibilă dezbatere între candidații la primăriile de sector. „Și noi, de fapt, cam asta ne-am dorit. Să fim mai degrabă o gazdă și mai puțin să organizăm numai evenimentele noastre”, spune Iulian.

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

Deși nu aveau nevoie de o confirmare, asta le întărește convingerea că un astfel de spațiu de întâlnire este necesar. „La firul ierbii ar putea să fie replicat cam de 20 de ori în orașul ăsta la cât de mare e”, spune Iulian. „Poate că pilotăm noi chestia asta, în sensul că vedem ce merge și ce nu merge, unde greșim, învățăm… Și după aia, dacă vine cineva la noi și spune că ar vrea să facă același lucru în Drumul Taberei, sau în Titan, îl putem învăța să facă mai bine.” În continuare, ce se va întâmpla cu „La firul ierbii” e o mare necunoscută. Au obținut finanțare pentru anul acesta și o sponsorizare de la Banca Transilvania care să le acopere cheltuielile de funcționare, dar nu știu ce se va întâmpla anul viitor. Ideal ar fi să fie subvenționați de administrația publică pentru că tot ce fac ei consideră că aduce un beneficiu public. „Primăriile trebuie să-și dea seama că ONG-urile nu sunt dușmanii lor”, spune Vlad.

Pe 21, de Noaptea Albă a Muzeelor, „La firul ierbii” s-a arătat pentru prima oară publicului. Cu patru ore înainte de ora oficială anunțată pe Facebook pentru începerea evenimentului, câțiva oameni din echipă încă lucrau la fixarea bibliotecii. Un corp, care ar fi trebuit să se încadreze perfect în perete, a fost făcut cu trei centimetri mai mic. Pereții mai trebuie văruiți în unele locuri, corpurile care vor forma gradenele nu sunt toate gata, iar sacii cu gunoi de construcții din grădină sunt un semn că au lucrat până în ultimul moment. „Petrecerea e într-un semi-șantier, mai avem aproximativ o săptămână de lucru. Dar ce a fost mai greu a trecut”, spune Iulian. Echipa e binedispusă, știu că totul va ieși așa cum visează ei până la urmă. Încet, încep să coboare oameni de la Deschis Gastrobar și să umple spațiul. Cei mai mulți se știu între ei și au contribuit cel puțin cu o mână de lac în ultima săptămână. Discută despre aglomerația din oraș, despre alegeri și despre ce se va întâmpla la „La firul ierbii”. Bucureștiul e mare și mai sunt multe de făcut.

10

La firul ierbii_Cătălin Georgescu

***

Articolul face parte dintr-o serie dedicată proiectelor de design urban și eco-inovație finanțate de programul Mobilizăm Excelența creat de Porsche România și dezvoltat împreună cu Fundația Comunitară București.

mobilizam excelenta_porsche romania

Comentează

Numărul curent: DoR #29

DoR #29 * Noi și ei

Susține DoR. Abonează-te!

Abonează-te la DoR. Fii Susținător!

The Power of Storytelling 2017

#Story2017

Arhiva DoR în format PDF

Arhiva DoR în format PDF

Curierul oficial

Curierul oficial

English DOR

English DoR

RSS

Articole
Comentarii
© 2017 Decât o Revistă