
DoR #6 a avut o mulțime de lansări și evenimente. A fost o alergătură continuă din momentul în care am ieșit cu ea din tipar – vineri, 10 iunie – până când am strâns standul DoR de la festivalul Femei pe Mătăsari – duminică, 19 iunie – și am declarat stare de odihnă.
Mai jos găseşti imagini de la aceste evenimente și câteva cuvinte de la editori.
Anul ăsta am sărit Street Delivery ca să prindem finalul de TIFF. Am fost totuși prezenți la standul prietenilor de la FFFF.ro, cu care facem Lobul Creativ. Alina Șerban, una dintre protagonistele DoR #6, s-a și fotografiat cu revista.

Am pornit către Cluj în MiniCaravanaDoR – trei editori, multe reviste și un Mini Cooper Countryman SD, primit special pentru această călătorie de la prietenii de la BMW România. Un subiect aprig dezbătut pe drum a fost dacă Posada, locul bătăliei de la 1330, era unde e azi localitatea, sau mai spre Câmpulung Muscel.


Pentru că doi dintre editori circulă mai mult cu tramvaiul, l-am rugat pe Adi să scrie despre mașină.
Adi: Mini Coper Countryman SD te face să te simţi încă din prima clipă ca la bordul unui avion (de la butoanele de pe consola centrală şi de lângă plafonieră, până la fosele de aerisire şi sunetul ca de oprire a motorului cu reacţie atunci când scoţi cheia intelgentă din contact).
Poate că pe drumurile din altă ţară şi confortul ar fi fost la nivel de avion, dar Countryman s-a dovedit destul de rigid pentru ceea ce oferă drumurile patriei, deşi transmisia All4 îl recomandă ca fiind un mini SUV. Sau un SUV Mini. Cutia de viteze automată cu şase trepte nu-ţi citeşte gândurile şi ezită o secundă atunci când te hotărăşti să accelerezi brusc, mai ales la deal. Dar o poţi ajuta, schimbând manual vitezele cu cele două padele din stânga şi din dreapta volanului.
Varianta de Countryman testată de noi a fost echipată până în dinţi cu gadgeturi: sistem de navigaţie, cruise control, senzor de ploaie, senzori de parcare, schimbarea culorii luminii ambientale şi, bineînţeles, conexiunea pentru iPhone, prin care poţi rula aplicaţii speciale pentru Mini şi poţi pune muzică de pe telefon sau de pe net direct în sistemul audio hi-fi Harman Kardon. Mini rai!
De menționat că editorii, într-o pasă geopolitică, au botezat sistemul de sunat Hamid Karzai.
La Cluj, punctul principal de atracție a fost expoziția de portrete de familie, montată de Lavinia Gliga dinainte să ajungă MiniCaravanaDoR. Gabriela Pițurlea era şi ea deja în Cluj, unde timp de 10 zile a scris rubrica DoR de TIFF în ziarul festivalului, AperiTIFF.
Lavi: Ca o avanpremieră DoR #6 la TIFF, pe 8 iunie, cele 30 de portrete de familie (plus infograficul lui Mircea Drăgoi cu familia TIFF) au fost arborate în Piaţa Unirii, în cortul TIFF Lounge. Montarea lor – ca o perdea prinsă de o bârnă agăţată de tavanul cortului -, ne-a dat ceva bătăi de cap, dar am rezolvat-o împreună cu stafful festivalului, eficient şi degrabă săritor în ajutor.
Fotografiile s-au legănat alene în adierile clujene, privite de TIFF-arii veniţi la workshopuri şi paneluri şi de trecători. Când adierile s-au înteţit în furtună, am fost nevoiţi să adăpostim fotografiile în loc uscat (redacţia AlternaTIFF, dintr-o alimentară dezafectată). Le-am scos din nou la lumină pe 12 iunie, la vernisajul de închidere a expoziţiei – o adunare veselă de fotografi, familii cu copii şi prieteni ai festivalului, ai autorilor şi ai noştri.


După Cluj a urmat București, mai precis Control. Ne povestește Gabi Dobre.
Gabi: Marți, pe 14 iunie, la două zile după lansarea de la TIFF, peste 500 de oameni au venit la lansarea DOR #6 în Control Club din București – locul aproape tradițional de lansare a DOR (chiar dacă vara, o asemenea tradiție e destul de riscantă).
Am citit din noul număr al revistei (Zbor deasupra unui cuib de peruși și Răzbunarea Anei), apoi ne-am bucurat de concertul a două dintre cele mai în vână trupe românești ale momentului: Robin and the Backstabbers și The MOOoD.
Am discutat cu o mulțime de cititori, mai vechi și mai noi, ne-am bucurat de agitația din club și, cel mai mult, ne-am încarcat de energie văzând zeci de oameni citind revista la mese, la bar sau afară, la intrare, în răcoarea serii. A fost cald, dar a fost bine.



După Control a urmat tradiționala seară cu colaboratorii și prietenii revistei, strânși în mansarda FFFF.ro, printre rafturile bibliotecii de acolo, cu bere de la Grolsch și vin de la Crama Oprișor. (E bine să ai așa prieteni, mai ales pe caldură.)

Săptămâna s-a încheiat cu două zile la Femei pe Mătăsari, unde DoR a avut un stand amplasat în fața unei clădiri care a găzduit, cândva, Editura Cugetarea. Am fost acolo cu DoR #6, cu sacoșa de plajă, accesoriu indispensabil produs împreună cu prietenii de la Sacoșa de Pânză, și cu DoR #5 — pe care l-am vândut ca s-o sprijinim pe Dana, despre care am scris în numărul trecut și care astăzi strânge bani pentru tratatment.


Mai mult despre DoR #6 poţi citi aici. Îl găseşti în toate punctele menționate pe pagina despre distribuitori, sau îl poţi lua de la noi, dând un email la comanda@decatorevista.ro.