Bucureșteanul: Anticarul

O meserie printre cărți vechi

.

Calea Moșilor 143, anticariatul Artis. În mirosul de tipografie veche care inundă încăperea ticsită de cărți,  Viorel Popescu, un bărbat cu ochi calzi, își așteaptă în fiecare zi clienții. Studenți, profesori univesitari sau politicieni. Bărbatul, de 58 ani, e mândru că e fondatorul primului anticariat particular din România, înființat în 1992 și vinde cărți alături de asociatul lui mai tânăr, Aurel Iordache, care i s-a alăturat după cinci ani: „Eu și colegul meu, facem cu rândul la anticariat. Fiecare vine o zi da, una ba. Azi au intrat cinci persoane aici, atât. O fi și din cauza ploii. Sunt și zile în care vin 20”, mi-a spus în primăvară. Locul e însuflețit și de o o pisică prietenoasă, cu o blană cenușie, care păzește cuminte cărțile și care atrage atenția celor care intră să caute printre rafturi.

Viorel Popescu a început comerțul de carte după Revoluție, în 1992, în pasajul de la Universitate.Vara scotea cărțile pe măsuță la șase dimineața și le strângea la miezul nopții. Își aduce aminte că în 1993 a venit un om de afaceri care i-a spus că vrea să ia cărți la metru, învelite în piele. Și le dorea pentru o bibliotecă din spatele biroului, i-a spus că îi va plăti cărțile la bucată. Pentru că nu voia să piardă afacerea, Popescu a vorbit cu un custode de la un centru de cărți, și a avut noroc. A făcut rost de cărți, mai multe exemplare dintr-un singur titlu, legate în piele neagră, vișinie și albastră.

Tot la început, prin 1992, când vindea cărți în pasaj, venea frecvent nepotul unui locotenent, pregătit cu o listă de titluri. Uneori anticarul  avea ce să îi dea, alteori nu. Mai treceau și mineri care aveau salopete călcate la dungă și căutau cărți.

În 2000 a mutat sediul anticariatului pe Calea Moșilor, unde înainte era un magazin cu haine pentru copii. „Noi, cei care am plecat din pasajul de la Universitate, facem parte din primul val de anticari, suntem cei bătrâni, avem între 50 și 65 de ani. Sunt oameni care ne știu de 20 de ani”. Prețurile în anticariatul lui Popescu variază în funcție de cât de rare sunt cărțile sau de anul apariției. De exemplu, volumul lui Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Române este 120 de lei, Capitalul lui Karl Marx, 150 de lei.  Pe un alt raft se află volumele Drept Civil Roman, 15 la număr, toate la 4.500 de lei. Un Dicționar teologic grec are patru volume, iar prețul acestora variză de la 600 de lei la 1.780 lei. Cu toate astea, recunoaște că cele mai valoroase cărți pe care le are sunt cele scrise înainte de Revoluție. Cel mai mult ține la o enciclopedie regală și la o lucrare de istorie, scrisă temeinic, fără înflorituri.

În anticariatul lui Popescu găsești cărți de filosofie, sociologie, arte militare, drept, literatură,dar și cărți vechi sau albume de artă, hărți și cărți poștale, cărți de gimnaziu sau de colorat. Anticarul a observat  că atunci când se schimbă guvernul se schimbă și tipologia de literatura căutată. De pildă, spune că din 2012 este căutată literatura de stânga, de când a început declinul dreptei pe scena politică din România. Popescu spune că a ajuns la un prag de saturație față de autorii de stânga, drept pentru care a citit mai multă literatură de dreapta. A citit discursurile lui Iuliu Maniu când avea 14 ani, dar și Mein Kampf, a lui Hitler.

Ar vrea să se mute de pe Moșilor, să caute un alt spațiu pentru anticariat pentru că plătește  o chirie prea mare. Vânzările sunt tot slabe, chiar dacă a încercat, luna trecută, și o reducere de 40% la cărți, chiar dacă are ediții de cărți rare sau manuscrise valoroase. (A avut la un moment dat și o scrisoare de-a lui Salvador Dali).  E mulțumit că i-a transmis pasiunea pentru cărți și fiicei sale de 26 de ani, pe care a învățat-o să citească trei cărți în același timp. De când locuiește singur în urma divorțului, fiica vine des pe la el.

Cel mai mult în meseria de anticar îi place când crește clienți tineri, când îi știe de mici și-i vede crescând. „Cei care vin prima dată și cer cărți de clasa a VII-a, iar apoi, de-a lungul anilor citesc lucrări de specialitate, în funcție de domeniul pe care și l-au ales. E mare lucru să vezi că poți să contribui la creșterea lor ca intelectuali.” ●

Bucureșteanul este o serie de articole săptămânale despre oameni și întâmplări din Capitală.

1 comentarii la Bucureșteanul: Anticarul

  1. ati surprins foarte bine atmosfera anticariatului de pe mosilor si pe nea’ viorel

Comentariile sunt închise.