Bucureșteanul: Omul cu discul

Un programator vrea să învețe copiii Frisbee.

Cristi Bălan este un tip brunet, cu ochi mari, albaștri și puțină barbă. Are 32 de ani, este programator și vrea să aducă sportul Ultimate Frisbee, joaca cu discul zburător, ca opțional în școli.

A descoperit Ultimate Frisbee anul trecut. După o perioadă mai proastă când era ca „o șopârlă care nu își cunoștea limitele și nu știa să comunice cu cei din jur”, s-a despărțit de iubita lui și s-a hotărât să facă câteva ședințe de terapie. Așa a devenit mai interesat de meditație, spiritualitate și voluntariat. A căutat pe internet activități cu care să-și umple timpul liber și a intrat pe meetup.com, un site unde cunoști oameni cu hobby-uri sau pasiuni, de la țesători, francofoni, până la amici de ieșit la bere sau sportivi. Aici a găsit comunitatea Bucharest Ultimate și pentru că i s-a părut un joc interesant din descriere, l-a încercat și i-a plăcut din prima.

Nu știa să arunce, dar a prins repede, fără să-l învețe cineva. Cristi spune că oricine poate exersa singur: „este la fel de ușor ca atunci când dai cu piciorul într-o minge. La fel e și cu discul, poate fi natural de laînceput, dar doar practicând  vei înțelege mai bine mișcarea”. După câteva luni, și-a dat seama că a început să prindă mișcările și că începe să-i placă. Un tip de aruncare a discului se numește backhand și înseamnă că arunci ca și cum ai da o palmă, cu degetul mare în exterior, pe striațiile discului, iar restul degetelor înăuntru, pe marginea discului. Cel mai important este ca discul să se învârtă cât mai mult și asta ține de zvâcnirea încheieturii exact înainte de aruncarea discului”.

Îl relaxează, îi dă aceeași senzație ca una dintre melodiile lui preferate de la Mariza, artista portugheză de fado, care începe cu versul „devagar se vai ao longe” (încetișor se ajunge departe). Simte cum discul are o anume fluiditate în mișcare: „Este fascinant, [discul] se mișcă mai încet decât realitatea, se duce de vreo două ori mai încet decât o minge, așa că tu când alergi ai senzația aia de fast-forward, e altceva”.

I se pare că ajută la dezvoltarea comunicării dintre oameni pentru că este un joc pacifist, în care toți jucătorii au o atitudine pozitivă. Aici nu există arbitri, iar dacă există neînțelegeri, discul se dă înapoi în punctul în care totul era clar și apoi se continuă.

Pentru că a văzut că acest sport are potențialul de a scoate lucrurile pozitive din oameni, împreună cu câțiva prieteni a fondat în primăvară Asociația de Frisbee, ca să învețe cât mai multă lume să practice acest sport. Scopul asociației este să promoveze valorile și beneficiile jocului, și pune accent pe dezvoltarea personală pe care o capeți prin practicarea lui. Ștefan, colegul lui, se ocupă de echipă, Cristi de promovare, iar alte trei colege, în funcție de cum își împart timpul, îi ajută cu ce au nevoie. Acum visul lui este să facă un starter kit pe care să îl trimită în toate școlile din țară – o cutie cu câteva discuri, conuri pentru marcarea terenului, vestuțe colorate pentru diferențierea echipelor, regulament și fluturași cu informații despre sport. Dacă elevii sunt obișnuiți să aplice regulile Ultimate Frisbee din clasele mici sau de la gimnaziu, nu o să mai meargă în pauze să se bată sau să se certe cu alții, spune Cristi, vor lăsa de la ei și se vor respecta reciproc.

Până la sfârșitul anului, echipa se pregătește pentru trei turnee de Ultimate Frisbee: la sfârșitul lunii vor fi la European Ultimate Championship, în Cehia, în septembrie la Ultimate in Transylvania, în Cluj, și în octombrie vor participa la un turneu din Sofia. Cristi speră ca în următorii zece ani să existe campionate și în școli, licee și facultăți, iar când oamenii vor ieși în parc și se vor gândi ce să facă, să ia, pe lângă mingea de fotbal, și discul zburător. Așa, frisbee nu va mai fi văzut doar ca un simplu joc în cerc sau o activitate  pentru câine și stăpânul lui pe plajă, ci ca un sport. ●

Bucureșteanul este o serie de articole săptămânale despre oameni și întâmplări din Capitală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Post mortem

Timp de 45 de ani, pompierii bucureșteni n-au pierdut niciun coleg într-un incendiu. Apoi a murit Ionuț Ungureanu.…

Pe Victoriei – Episodul 1

Acesta este primul episod al documentarului multimedia „Pe Victoriei”, o serie de povești în fotografii și sunet…

Mici Victorii Civice: Festival de combinat

În orașul Victoria nu se mai proiectaseră filme de 16 ani. Apoi un actor și prietenii lui au pus pe picioare un…