Cameraperson. Actul de a filma și de a te lăsa filmat

Pentru că și noi împărtășim dilemele care vin odată cu actul creativ și documentarea intimă a unui subiect, am…

Pentru că și noi împărtășim dilemele care vin odată cu actul creativ și documentarea intimă a unui subiect, am „adoptat” documentarul Cameraperson, proiectat la festivalul One World Romania.

Imagini: One World Romania

De la mărturii ale supraviețuitorilor masacrului din Bosnia, până la eforturile unei moașe de a ține în viață un nou-născut într-o maternitate din Nigeria, Kirsten Johnson reușește să facă din Cameraperson o retrospectivă unică, personală și emoționantă a unei cariere de 25 de ani ca videograf, un colaj curatoriat cu curaj si un autoportret în aceeași măsură.

Sunt șanse mari să o cunoști pe Johnson din alte documentare celebre pe care le-ai văzut: Derrida (2002), Fahrenheit 9/11 (2004) sau Citizenfour, care a luat Oscarul pentru cel mai bun documentar în 2015.

Cameraperson îmbină tehnica documentară cu autobiografia și introspecția de natură etică și este o recunoaștere a cât de complex este actul de a filma și de a te lăsa filmat în același timp, spune simplu regizoarea. „Eu pot să părăsesc locul pe care îl filmez: un război sau o tabără de refugiați, pe când cei pe care îi filmez nu pot”, descrie pe site-ul documentarului una dintre dilemele care o macină cel mai mult. „Munca mea necesită încredere, pretinde intimitate și presupune concentrare totală. Eu și cei pe care îi filmez avem sentimentul unei prietenii sau a unei familii, dar e ceva cu totul diferit.” Și acesta este și sentimentul cu care noi, reporterii Decât o Revistă, ne întoarcem deseori de pe teren și pe care îl dublăm, uneori într-un mod chinuitor, cu distanța și luciditatea pe care le presupune disciplina jurnalistică.

În Cameraperson, Johnson nu se ferește să te poarte din Liberia în Manhattan și să-ți desfășoare mai multe povești în paralel, inclusiv pe a sa: băieții ei gemeni care abia învață să meargă și pe mama ei, care pierde lupta cu boala Alzheimer. Johnson face asta într-un mod conștient și asumat: nici măcar în titlu ea nu separă cele două cuvinte. Nu e neapărat clar unde se termină camera și unde începe persoana.


Proiecții: marți, 14 martie, ora 18:00, cinema Union | duminică, 19 martie, ora 20:30, Studioul Horia Bernea, Muzeul Țăranului

Festivalul internațional de documentar și drepturile omului One World Romania se desfășoară între 13 și 19 martie în cinematografe din București. Găsiți aici programul complet al evenimentelor.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Cătălin Farcaș: „Frăția” nu e un film despre fotbal, ci unul despre viață

Cum a prins viață pe ecran povestea echipei de fotbal din Berceni despre care a scris și New York Times. Interviu…

TEDxCluj: 12 învățături și-un banc*

Sâmbăta trecută, am fost la TEDXCluj, pentru o zi plină de inspirație și învățături de la speakeri unul și unul.…

Documentare studențești de neratat la Docuart Fest

Echipa DoR îți spune ce filme să vezi la a șasea ediție a Docuart Fest.