Ce s-a schimbat după materialul despre cutremur

Ce decizii s-au luat, ce proiecte s-au demarat și ce soluții s-au implementat după publicarea materialului DoR despre cutremur.

Unul dintre articolele care demonstrează impactul jurnalismului pe care îl facem este Orașul vulnerabil, un reportaj de Georgiana Ilie din DoR #28 (Vară 2017), care a fost premiat la competiția Superscrieri din 2017 și a turat motorul unei mișcări civice.

Iată ce s-a întâmplat după publicare, în cuvintele autoarei:

A existat un val foarte mare de reacții încă de la început, dar cel mai important lucru care s-a întâmplat a fost că i-a adus împreună pe toți oamenii care nu erau doar îngrijorați de venirea următorului cutremur, ci și interesați de soluții, pe care fiecare le căuta pe terenul lui de joacă.

🔵 După ce Alina Kasprovschi de la Fundația Comunitară București a citit articolul, și-a dat seama că fundația ar exista degeaba dacă n-ar face ceva pentru a proteja Bucureștiul de cel mai rău lucru care i se poate întâmpla: cutremurul. A convins boardul că reziliența la cutremur ar trebui să fie o prioritate a fundației, apoi a creat o echipă dedicată și s-au ocupat de strângere de fonduri. În acest moment au aproximativ 130.000 euro strânși de la mai multe companii, iar efortul lor se bazează pe solidaritate, nu pe PR.

Fondul se numește „București Pregătit” și va fi lansat pentru public în aprilie. Din cei 130.000, 100.000 se duc în proiecte pentru creșterea rezilienței. Vor deschide un call public și vor invita toate organizațiile care activează în domeniul rezilienței la cutremur − de la antrenarea câinilor de salvare, care nu sunt decât opt acreditați în București în prezent, la cursuri de prim ajutor pentru familiile care nu-și permit să le facă, la proiecte de cartografiere și sprijinire a oamenilor care locuiesc în clădiri cu risc seismic, și până la măsuri de advocacy pentru simplificarea procedurii de consolidare a clădirilor. Cei aproximativ 30.000 rămași merg într-o campanie de awareness făcută cu munca pro-bono a mai multor specialiști. Scopul campaniei e să-i pregătească pe oameni concret și cu adevărat pentru cutremur: cum să se pregătească ei, cum să-și pregătească casele, care sunt puterile lor în relație cu un eveniment ca ăsta.

🔵 Membrii Code for Romania au decis că trebuie să facă și ei ceva. Știau că există deja, în Code for All, organizația mondială din care fac parte, un pachet de 35 de soluții tehnice (aplicații) pentru reziliență la cutremur, făcute de Codeando México. Așa că au preluat 32, au început să lucreze la ele vara trecută și urmează să le lanseze. În același timp, s-au parteneriat cu Departamentul de Situații de Urgență (DSU) și lucrează cu toate ONG-urile active în zona de reziliență la cutremur: Fundația Comunitară București, Banca Mondială, Re:Rise, Asociația Make Better, Fundația pentru Smurd, Crucea Roșie.

🔵 Banca Mondială are un întreg task force de Disaster Risk Management, (specialiști în managementul situațiilor de risc și reziliență în fiecare țară în care există riscurile respective), iar una dintre suborganizațiile ei organizează o conferință anuală care se numește „Understanding risk”, unde se vorbește exclusiv despre cum comunici despre dezastre naturale și riscurile lor – cutremur, inundații, accidente nucleare, alunecările de teren. După ce au citit traducerea în engleză a articolului, m-au invitat la conferința din 2018 care a avut loc în Mexic și la care au participat vreo 1.200 de oameni pasionați de același lucru: cum să facă să moară mai puțin oameni în cazuri de dezastre. Și mare parte din chestia asta ține de comunicare. Eu am vorbit despre cum putem să folosim storytellingul ca să avem comunități mai sigure și mă întâlnesc în continuare cu grupul de lucru de la Fundația Comunitară București și Banca Mondială o dată pe lună, o dată la două luni, să fiu la curent cu ce au mai făcut.

Aș vrea să scriu un articol despre felul în care se comunică despre situațiile de urgență. Pentru că dacă nu educăm oamenii astfel încât ei să se protejeze, vor aștepta să vină cineva să-i salveze, iar nicio țară nu are personal care să salveze toți oamenii care vor fi afectați de seism. Cu toate bunele intenții și planificările aferente, autoritățile române nu vor putea să educe populația dacă nu vorbesc pe înțeles și dacă nu fac o campanie activă, cu diseminarea informației în mod repetat, din mai multe surse.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*