Cele mai bune povești din 2013

La fiecare sfârșit de an, strângem la un loc poveștile care ne-au marcat, pe care ne-ar fi plăcut să le scriem…

cmbp

La fiecare sfârșit de an, strângem la un loc poveștile care ne-au marcat, pe care ne-ar fi plăcut să le scriem noi și pe care le-am citit ca să învățăm să fim mai buni în ceea ce facem. Iată lista din 2013 (cele din anii trecuți sunt aici și aici).

Dacă vreți un punct de pornire, puteți începe cu articolele care s-au regăsit în listele mai multora dintre noi: Into the Lonely Quiet, When the Beautiful Games Turns Ugly, Thanksgiving in Mongolia

Gabriel Dobre, senior editor

Coronado High
Joshua Bearman, The Atavist
Sub îndrumarea fostului lor prof de spaniolă o gașcă de surferi adolesenți din California devine cel mai mare cartel de trafic de marijuana de pe coasta de vest a SUA. E o poveste din anii ’70, descoperită și publicată de jurnalistul de la care a plecat și Argo, filmul care a luat Oscar pentru Best Picture anul trecut. (O variantă „la liber” a poveștii, dar ceva mai restrânsă, a apărut și-n GQ.)

Planet Money makes a T-shirt
Niște jurnaliști vor să-și facă un tricou și descoperă o lume. Planet Money e un podcast cu povești cu tematică economică care ține de radioul public american, iar anul ăsta au făcut un experiment foarte interesant: au strâns bani ca să facă niște tricouri branduite și au urmărit traseul materialelor peste tot pe glob, de la o fermă de bumbac din Mississippi, la o fabrică de textile din Bangladesh, la vaporul care a adus în cele din urmă tricourile în SUA. Foarte fain.

A Love Embraced, Some 35 Years Later
Jim Rutenberg. The New York Times
Nu știu de ce îmi place atât de mult povestea asta, dar e o mică bijuterie în care se intersectează neașteptat de bine o iubire de-o vară de-acum 35 de ani, Nora Ephron, Steely Dan și, inevitabil, Facebook-ul. Mi-aș dori să citesc o variantă românească așa că cine și-a regăsit după 10-20 de ani iubirea din vara aia cu tabără la Năvodari, să ne dea un semn.

The Mercenary
Joshua Davis, Medium
Epic Magazine e o inițiativă a doi jurnaliști (unul e autorul poveștii ăsteia, celălalt e Bearman, cel cu Argo și Coronado High) care-și propun să scrie povești „as fun as fiction, but full o facts”. Speranța lor e să se finanțeze vânzând drepturile de ecranizare ale respectivelor povești. The Mercernary e prima și, într-adevăr, se citește ca un scenariu de film.

__________________________________

Luiza Ilie, editor asociat

The Luckiest Village in the World
Michael Paterniti, GQ
Povestea sătucului spaniol Sodeto care a câștigat la loto cu câteva zile înaintea Crăciunului. Aproape toți locuitorii s-au trezit milionari peste noapte. O poveste despre comunitate și hazard, cu fir narativ, personaje, dialog, tensiune și reflecții, toate așezate pe reporting foarte, foarte bun și scrise cum numai Paterniti poate.

Payment for Act of Kindness: 2 Days in Car Trunk at Age 89
Dan Barry, The New York Times
Nici o listă fără Dan Bary, care transformă povești despre locuri și oameni obișnuiți în texte indispensabile. De data aceasta scrie despre o bătrânică răpită de două adolescente, și implicit despre o viață intreagă. Detalii, structură, un simț bine dezvoltat al locului, totul în 1200 de cuvinte perfecte.

The Prophets of Oak Ridge
Dan Zak, The Washington Post
Anul trecut, o călugăriță de 83 de ani, un zugrav și un șomer au protestat pe terenul uzinei de îmbogățire a uraniului de lângă orășelul Oak Ridge, unde s-a născut bomba atomică ce a devastat Hiroshima. O poveste cu scriitură și structură bune despre siguranță națională, moralitate și activiști pensionari. Ne privește pe noi toți. Pentru mine, bonusul este că activiștii fac parte din mișcarea pacifistă Plowshares a fraților Berrigan.

Carjack victim recounts his harrowing night
Eric Moskowitz, The Boston Globe
După ce frații Tsarnaev au bombardat maratonul din Boston, fugind de poliție au ambuscat o mașină și pe șoferul ei. Aceasta este povestea celor 90 de minute petrecute de șofer cu un pistol la tâmplă. Povestea este destul de scurtă, plină de acțiune și cu un final înduioșător. Jurnalism narativ de mare calitate facut într-un timp foarte scurt.

A Pickpocket’s Tale
Adam Green, The New Yorker
Povestea lui Apollo Robbins, cel mai bun hoț de buzunare din lume. Un magician. Nu vă faceți griji, înapoiază tot ce fură.

__________________________________

Ana Maria Ciobanu, editor asociat

Invisible Child
Andrea Elliott, The New York Times
Dintre țările dezvoltate, SUA are cea mai mare rată a sărăciei în rândul copiilor (unul din cinci), dacă nu punem la socoteală România. Dasani are 11 ani și e unul dintre cei 22.000 de copii fără adăpost din New York. Pentru blândețea cu care te poartă printr-un an din viața fetiței. Şi pentru transparența reportingului.

A Very Dangerous Boy
Amy Wallace, GQ
Povestea puștiului de zece ani cu teniși rupți care își împușcă tatăl neo nazist. Pentru că impactul traumelor și violenței la care copilul a fost expus e dezvăluit nuanțat. Pentru că nu te lasă cu certitudini ci cu întrebări despre justiție, reacții emoționale și instituții de reeducare.

Into the Lonely Quiet
Eli Saslow, The Washington Post
Pentru că gândul o să-ți zboare câteva zile bune la Daniel, băiețelul de 7 ani care și-a pierdut viața în atacul armat din Newtown și mai ales la familia lui care se luptă acum să schimbe legislația armelor. Pentru vocea aproape șoptită cu care scrie Eli Saslow. Pentru că e o poveste pe care n-ai cum să o uiți.

Sexting, shame and suicide
Nina Burleigh, Rolling Stone
Pentru că Audrie avea 15 ani, a băut prea mult la o petrecere și abuzul sexual devine subiect de distracție în era digitală. Pentru că reușește să te întoarcă în perioada aia când râsetele unor colegi puteau însemna Totul.

__________________________________

Lavinia Gliga, senior editor 

When the Beautiful Game Turns Ugly
Wright Thompson, ESPN The Magazine
O incursiune prin lumea ultrașilor italieni care pornește de la rasism și deschide o fereastră spre istoria și cultura Italiei, provocările cu care se confruntă țara și ce-ar putea urma.

Last Song for Migrating Birds
Jonathan Franzen, National Geographic
O non-ficțiune a scriitorului și birdwatcherului Franzen, despre braconarea păsărilor cântătoare care migrează prin zona Mediteranei și despre relația oamenilor cu celelalte viețuitoare și rolul lor în natură.

Patient Zero
Tom Junod, Mark Warren, Esquire
O femeie bolnavă de cancer de colon, văduva unui soldat murit în Iraq și supraviețuitoare a uraganului Katrina, ajunge dintr-o întâmplare (care nu e tocmai o întâmplare) la un posibil tratament revoluționar. O poveste despre decizii și despre curaj când totul pare futil.

Thanksgiving in Mongolia
Ariel Levy, The New Yorker
Însărcinată în luna a cincea, o jurnalistă aventurieră pleacă într-o călătorie – o ultimă călătorie înainte să devină mamă – în Mongolia. Un eseu personal sfâșietor despre un moment iluzoriu, după care nimic nu mai poate fi la fel.

The Course of Their Lives
Mark Johnson, Milwaukee Wisconsin Journal Sentinel
O desfășurare multimedia care ne poartă prin cursul de anatomie care stă la baza meseriei de medic. O lecție despre fragilitatea ființei umane și eforturile de a o controla.

My Ames is True / How I Got Into College
Michael Lewis, This American Life
Un puști emigrat din Bosnia în SUA ajunge, dintr-o conjunctură norocoasă, un om de succes. Ani mai târziu, află că acea conjunctură norocoasă nu a fost taman cum și-o amintea. O poveste despre nevoia de a ne construi narative personale și cum reacționăm când ele pot să se năruie.

A Band Called Death
Mark Christopher Covino & Jeff Howlett
Un documentar despre trupa de punk dinainte să existe punkul, formată de trei frați din Detroitul anilor ’70 și numită, nedigerabil pe-atunci, Death. Death a eșuat atunci, dar zeci de ani mai târziu povestea ia o turnură neașteptată.

__________________________________

Gabriela Pițurlea, editor asociat

Hypochondria: An Inside Look
Woody Allen, The New Yorker
A fost unul din primele articole pe care le-am citit în 2013, o recomandare de la un fellow-ipohondru, încă un semn că în clubul imaginar în care am discuta despre fricile noastre tembele și constante am avea companie bună. Dacă era nevoie de un reminder că ipohondria e, de fapt, o iubire disperată a vieții, cel al lui Woody e de departe preferatul meu.

Awakening
Joshua Lang, The Atlantic
Cum ar fi dacă te-ai trezi în timpul unei operații? Dacă, cu o brutalitate pe cât de invizibilă pe atât de cruntă, ai auzi vocile din jur, ai simți ce i se întâmplă corpului tău, dar nu ai putea să alertezi în niciun fel medicii de starea ta de conștiență? De la câteva de astfel povești pornește Lang într-un articol care ridică întrebări privind limitele anesteziei totale și expune încercările cercetătorilor de a o înțelege pe deplin.

Some of My Best Friends Are Germs 
Michael Pollan, The New York Times
După articolul ăsta, te vei simți un microb ambulant, casă a câtorva bilioane de bacterii. Și nu e un lucru rău, la fel cum n-ar fi rău nici să arunci odată prostia aia de gel dezinfectant și să-ți accepți microboșenia.

What Do You Desire?
Emily Witt, n+1
Pentru că e unul din articolele alea care te lovește cu capul de o lume la care sunt slabe șanse să ajungi altfel. Emily Witt se duce la San Francisco, tărâm al hranei sănătoase și al orgasmului în timpul sesiunilor de yoga, și asistă la o filmare din seria Public Disgrace, proiectul unei dominatrix. Pe scurt, o cameră întunecată, un performer plătit (femeie sau bărbat) și un public care-i poate face aproape orice-i trece prin cap. E cu sex și cu violență, dar e și despre relații, monogamie, relația cu pornografia, cu societatea, cu noi înșine. Și, la sfârșit, rămâi cu imaginea unui străin care te privește fix în ochi și te întrebă, minute-n șir, până la epuizare, „What do you desire?”

__________________________________

Georgiana Ilie, editor asociat

Fear vs. Radiation
David Ropeik, The New York Times
Efectele accidentelor nucleare asupra sănătății. De la Hiroshima la Cernobâl la Fukushima.

AHDH, or Childhood Narcissism?
Enrico Gnaulati, The Atlantic
La noi abia începe discuția despre ADHD, la ei deja se schimbă focusul pe fondul unei supradiagnosticări și supramedicări a copiilor.

How Junk Food Can End Obesity
David H. Freedman, The Atlantic
Cel mai bun text citit anul acesta: o abordare no-bulshit a problemei obezității și a junk-food-ului și o soluție care implică, înainte de orice, colaborarea cu marile companii de fast-food și mai multă chimie decât am vrea să știm.

Katrine Boo, Behind the Beautiful Forevers
O carte senzațională despre India, sărăcie și dorința de a avea o viață mai bună.

Rebecca Skloot, The Immortal Life of Henrietta Lacks
Cea mai importantă carte pe care o poți citi ca să înțelegi cum au evoluat medicina și etica medicală în ultimii 60 de ani. Celulele canceroase recoltate de la Henrietta Lacks au stat la baza tuturor marilor descoperiri medicale din ultimele decenii și trăiesc încă în laboratoarele din întreaga lume sub numele HeLa. Dar ea și familia ei nu au știut nimic despre asta

__________________________________

Simina Mistreanu, editor asociat

Nightmare in Maryville: Teens’ sexual encounter ignites a firestorm against family
Dugan Arnett, Kansas City Star
Pentru că face ce ar trebui să facă jurnalismul pentru o comunitate: îi arată în oglindă felurile în care comunitatea a rănit o familie deja abuzată. Jurnalistul explică incidentul și urmările sale prin prisma culturii locale, și spune o poveste bună, pe care o citești cu sufletul la gură.

The Last Chase
Robert Draper, National Geographic
Mi-a plăcut mult pentru structură, dar și pentru că a reușit să facă trei lucruri foarte bine: să spună narațiunea zilei în care s-a întâmplat tornada, să explice cum funcționează fenomenul meteoroleogic (prezentarea în print mi s-a părut mult mai bună decât ce e online), și să explice ce îi motivează pe storm chasers.

George Saunders’s Advice to Graduates
Joel Lovell, The New York Times
Un eseu despre ce crede Saunders despre ce e important în viață.

__________________________________

Oana Sandu, editor asociat

Amy Harmon, Asperger Love
Un e-book despre povestea de dragoste a doi tineri, diagnosticați cu sindromul Asperger, o formă a autismului, scrisă cu calmitate, umor și detalii prețioase care te fac să simți autismul. Amy Harmon a mai scris în The New York Times, în ultimii doi ani, și Autistic and Seeking a Place in an Adult World și Navigating Love and Autism, o variantă mai scurtă a e-bookului.

The Meaning of White
Emily Urquhart, The Walrus
Un eseu personal al unei mame, de profesie folcloristă, care află la naștere că fiica ei suferă de albinism, o anomalie genetică care afectează vederea, pielea și părul. O poveste despre cum faci pace cu ghinionul genetic, trecând pe podul dintre știință, credință și povești.

The Coach Who Exploded
Jonathan Mahler, New York Times Magazine
Un antrenor de baschet își pierde slujba după ce este acuzat că-și abuzează fizic și psihic jucătorii. O poveste despre cum dozezi dorința de a câștiga, de a avea tot timpul mai mult și mai mult succes, de a fi mereu nemulțumit, prin prisma sportului, unde de cele mai multe ori victoria este cerută, nu doar dorită.

__________________________________

Cristian Lupșa, editor

Texte

Jahar’s World
Janet Reitman, Rolling Stone
Coperta acestui număr a provocat un scandal care a umbrit portretul făcut de Reitman unuia dintre frații vinovați pentru atentatul din Boston, un imigrant care a pierdut totul (inclusiv pe sine) și s-a transformat într-un terorist.

Michael Jordan Has Not Left the Building
Wright Thompson, ESPN The Magazine
Cel mai bun jucător de baschet din toate timpurile a împlinit 50 de ani și nu se poate împăca nicicum cu asta — nici cu vârsta și cu siguranță nici cu faptul că nu mai joacă. Poate s-ar putea reîntoarce pe teren.

The Elvis Impersonator, the Karate Instructor, a Fridge Full of Severed Heads, and the Plot 2 Kill the President
Wells Tower, GQ
Dacă povestea asta ar fi subiect de ficțiune, ar fi considerat prea tras de păr. Această propoziție spune totul despre ce veți citi:  “[Perhaps] Tupelo was just too small a town for two conspiracy-minded, snappy-dressing, nunchuck-swinging rock ’n’ roll men to coexist in harmony.”

Cărți*

* linkurile sunt către versiunile de Kindle de pe Amazon.com.

R.G. Waldeck, Athene Palace: Hitler’s New Order Comes to Romania
Waldeck, o contesă americană, reporter pentru AP, a petrecut șase luni în România celui de-al doilea război mondial (între iunie 1940 și ianuarie 1941) și a prins toate evenimentele importante din acea perioadă – de la Carol II, la legionari, la Antonescu -, și ce însemnau ele pentru clienții hotelului în care stătea (actualul Hilton).

Clayton Christensen, How Will You Measure Your Life
Clay Christensen e considerat cel mai important gânditor modern în probleme de management. În cartea asta, Christensen folosește principii și exemple din business ca să explice se înseamnă o viață bine trăită, cum creezi strategii pentru ea și cum poți ulterior să măsori rezultatele.

Michael Paterniti, The Telling Room
Poți să găsești sensul vieții într-o bucată de brânză dintr-o peșteră din Spania? Michael Paterniti crede că da, așa că a pornit într-o căutare care i-a luat 20 de ani și care l-a învățat o mulțime de lucruri despre el, despre lume și despre ce înseamnă să spui o poveste.

David Finkel, Thank You for Your Service
Finkel scrie de ani buni despre un batalion de soldați americani care au trecut prin războiul din Irak. În The Good Soldiers i-a urmat pe front. În Thank You… îi urmărește odată întorși acasă, fără mâini, fără picioare, fără dorință de a trăi. Un portret intim și dureros a rănilor războiului.

Carmen Bugan, Burying the Typewriter: A Memoir
Chiar dacă a fost publicată în 2012, cartea lui Carmen Bugan e una din cele mai frumos spuse povești despre România comunistă, rezistență și cum se vedeau ambele prin ochii unui copil.

Povești spuse altfel

Harper High School (Part I & Part II)
This American Life
Două episoade din emisiunea mea preferată, ambele dedicate vieții dintr-un liceu dintr-o zonă rău famată a orașului Chicago. Cum conduci o școală într-un cartier plin de crime? Ce faci când îți mor elevi? Cum îi ajuți să iasă de acolo și să trăiască o altă viață decât părinții și familiile lor?

Apocalyptical
Radiolab
Poate cea mai inovativă emisiune de radio, într-unul dintre cele mai inovative contexte: un spectacol live, cu un mix perfect de poveste, teatru, muzică și proiecții video. Toate despre sfârșituri: de la dispariția dinozaurilor, la moarte.

A Game of Shark and Minnow
The New York Times
În jurnalismul din vest, cuvântul “snowfall” a ajuns să denumească experiențele jurnalistice care combină text, grafică, video și audio. Nu toate “snowfall”-urile (nici chiar originalul, care e despre o avalanșă – de unde și numele) sunt povești bune. Asta în schimb, despre lupta dintre China și Filipine pentru o mână de insule, bifează la toate capitolele.

Riding Bus 19 to the Top
Billy Baker, The Boston Globe
Un reporter din Boston spune povestea a doi frați pe care i-a ajutat după ce a scris despre ei. Minunea? O face în tweeturi.

6 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Cu ce-am rămas din „Wild” și cum poți vedea filmul

Cheryl Strayed a scris cartea autobiografică „Wild” după experiența ei de trei luni pe Pacific Crest Trail, în…

[Corespondenţă One World Romania] Misiune posibilă

Andreea Kuhn are 41 de ani, e directorul Nuremberg Human Rights Film Festival și e la prima vizită în România.…

Elena cea bună

Elena Udrea și-a câștigat locul în politica românească prin două mijloace: imagine și loialitate față de președinte.…