[#dordealba] Niciun cod fără focus grup

Claudiu Ceia crede că tehnologia poate simplifica relația cu birocrație, dar nu înlocuiește o discuție empatică.

Claudiu Ceia râde când își amintește de șirul de note de 6 și 7 din care nu l-a scos profa lui de liceu din Reșița – pentru că propunea algoritmi alternativi și nu folosea manualul ca pe Biblie. L-a avertizat în clasa a XII-a că nu îl bagă în BAC, dar s-a înduplecat la până la urmă. Cu o singură condiție: să nu spună nimănui cu cine a făcut informatică.

Timp de 11 ani nici n-a făcut-o: nici când a ajuns la Facebook în Irlanda, nici la Facebook în Silicon Valley, nici când s-a alăturat echipei GovITHub în guvernul Cioloș în 2016. Astăzi, Ceia lucrează cu administrația locală din Alba Iulia, îi învață programare pe copiii între 7 și 17 ani și se pregătește să devină tătic. Are 30 de ani, vorbește mult cu mâinile și acum își lasă mai des barbă, ceea ce-i rotunjește trăsăturile deja senine.

Ceia crede că relația dintre cetățeni și administrație poate fi îmbunătățită prin tehnologie. „Orice am face pe zona asta de civic, dacă instituțiile nu-și asumă soluțiile pe care le facem noi, stăm degeaba”, crede el. „Proiectul ar trebui să fie și copilul [instituțiilor] cumva; avem grijă de el, îl creștem până e gata să iasă-n lume, dar implicându-i și pe cei din instituții, devine și copilul lor și asta îi face mai interesați în dezvoltarea, promovarea și tot ce înseamnă actualizarea lui la zi.”

Experiența de lucru la Facebook i-a amintit periodic că rezistența la schimbare e universală și nu poate fi contracarată decât prin conversație. Pentru refacerea site-ului Primăriei Alba, de exemplu, au făcut două focus grupuri înainte de orice schimbare. Ca să înțeleagă ce e greșit la varianta actuală au întrebat oameni de vârste diferite, cu joburi și niveluri diferite de educație de ce intră pe site, dacă navighează ușor prin secțiuni, dacă găsesc ce caută. Apoi au agregat date de trafic și au strâns feedback de la dispeceratul unde oamenii sună să-și urle nemulțumirile în urechea funcționarului public.

Ceia spune că e important să știe care sunt problemele cu care se confruntă toate părțile implicate. Așa că n-au șters înjurăturile cetățenilor, n-au cenzurat nicio părere de la dispecerat, iar acest feedback a ajuns întocmai la decidenți.

După ce și-au dat demisia din GovITHub în februarie 2017, foștii voluntari – specialiști programatori, designeri, manageri de proiect – au simțit nevoia de o nouă formă de organizare. Ea a venit sub forma CivicTech România, un „start-up non-guvernamental și non-profit”, cu membri în București, Cluj, Alba Iulia și Viena. Ceia spune că soluțiile pe care le fac împreună nu trebuie să fie legate de un anumit sistem sau partid politic. „Dacă vine cutremurul, în același fel ar trebui să fiu pregătit și dacă e PSD-ul la putere și dacă e partidul lui Dacian Cioloș.”

Căutarea soluțiilor reale și implementabile, care îi fac fericiți pe toți, e un unicorn. O mare problemă cu site-urile instituțiilor publice, spune Ceia, este că informația stă ascunsă într-un document scanat sub formă de PDF sau chiar scris de mână, adică nu poți să cauți un cuvânt cheie și nu poți să selectezi niciun paragraf de text. „Pe de altă parte”, adaugă el, „funcționarii îl publică așa, pentru că așa îl primesc de la o instituție care l-a primit în format printat de la o altă instituție, care l-a trimis pe mail, dar ei trebuie să și semneze și parafrazeze documentul respectiv. Și se formează un întreg lanț al slăbiciunilor”.

Oricât de mult ne-am dori ca documentul ăla să fie selectabil și accesibil, programatorii care dezvoltă soluții IT știu că trebuie să se adreseze și celor din instituții ca să vadă cum pot ajunge la prima verigă cu o soluție. „Partea de tehnologie e doar o unealtă” spune Ceia, iar funcția de programator care face cod nu înlocuiește o conversație.

Viața în Alba Iulia
Când vine vorba despre potențial și orașe mici, repetă adesea o analogie. Povestește că Silicon Valley e între San Francisco și San Jose, două orașe mari, iar Google, Apple și Facebook au apărut în acest spațiu. „Toată activitatea s-a întâmplat între cele două orașe mari, eventual în suburbii, unde era cumva și mai ieftin să stai. Puteai să-ți închiriezi foarte ușor o casă sau să-ți faci un sediu pe firmă.”

Cu diferența infrastructurii care pică testul în România, Ceia crede că, la o scară mai mică, Alba Iulia are potențial și poate fi un teren fertil pentru un ecosistem IT între Cluj și București. În același timp, forța de muncă e o problemă, tinerii se mută la Cluj pentru facultate și oportunități financiare mai bune. „E un catch 22”, spune el. Ar rămâne oameni dacă ar fi oportunități locale și ar fi oportunități locale dacă ar fi oameni care să le dezvolte. Care-i pasul prioritar?

Deși Alba Iulia s-a autoproclamat smart city, multe proiecte sunt încă în facere, iar Ceia spune că soluțiile smart nu sunt neapărat vizibile. „E o capcană să-ți imaginezi un un loc în care te întâmpină inteligența artificială de la graniță și roboțeii îți fac turul cetății ca ghid.” În prezent, printre altele, în Alba sunt senzori instalați pe autobuze care monitorizează calitatea aerului, iar cei de la Primărie pot avea o imagine clară a poluării din oraș – văd cât de afectate sunt anumite zone și pot să coreleze datele ca să-și dea seama de ce. Acesta e avantajul orașului mic.

Ceia știe că Centenarul e un eveniment important în calendarul orașului, dar mai important pentru el e să privească în viitor. Presa locală confirmă că și administrația e pe aceeași lungime de undă, așa că se bucură de sincron. Viitorul ca prioritate există și de când a aflat că va deveni tătic. Își dorește să punem cu toții osul la muncă și „să ne punem un target” pe schimbare. Așteptarea salvării din afară i se pare un cântec de adormit naivii.

Nu știe cât timp va fi în Alba: va rămâne câtă vreme convinge oamenii să-și dedice timp pentru schimbare. Pe lângă munca cu primăria, pregătește copii interesați de programare în fiecare sâmbătă la CoderDojo și deja vede primele sclipiri de antreprenoriat. Sunt liceeni care au început să se gândească la aplicații și start-up-uri, iar patru dintre ei pleacă în mai la Dublin la Coolest Projects International cu un proiect dezvoltat local.

„Nu am niciun dubiu că, începând atât de tineri să cunoască lumea asta și să dezvolte lucruri, își vor dezvolta în paralel și o viziune mai optimistă că se poate”, spune Ceia. Crede că tehnologia oferă uneltele și puterea de a aduce schimbare în societate și de a ușura interacțiunea cu autoritățile. Pe viitor, poate nici nu va mai fi nevoie să stăm la coadă la ghișee cu stresul că nu am adus toate actele; le vom completa și trimite de acasă.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Afrim, provocatorul de teatru

Radu Afrim nu iubește teatrul, dar asta nu înseamnă că nu-l folosește ca scuza ideală pentru a crea lumi și experiențe…

Bucureşteanul: Paşii unei balerine

Cum a ajuns pe scenă o balerină de la Opera Comică pentru copii.

[24/7] Cafea, design nordic și colaborare

[Poveste din ghidul 24/7]: David Maguet și Răzvan Crișan au deschis cafeneaua m60, botezată după un model de aparat…