[EduDoR] Justiție pentru liceeni

Convins că noțiunile de justiție joacă un rol important în viitorul adolescenților, judecătorul a început să scrie…

Un judecător le vorbește voluntar elevilor despre drepturi și obligații.

În octombrie 2015, judecătorul Cristi Danileț, un bărbat de 40 de ani, îmbrăcat într-un costum albastru marin, se prezintă în fața elevilor de clasa a XI-a de la Colegiul „I.L.Caragiale” din București. Îi roagă să-și dea telefoanele pe mut și să nu intre pe Facebook timp de 50 de minute, apoi își începe discursul încurajându-i să-l întrerupă cu întrebări. „Am nevoie de o discuție cu voi, nu să vă predau ceva. Nu sunt profesor, nici nu-mi plac profesorii foarte mult”. Elevii râd, iar Danileț, la rândul lui, zâmbește.

Convins că noțiunile de justiție joacă un rol important în viitorul adolescenților, judecătorul a început să scrie în vara lui 2015 un ghid de educație juridică pentru liceeni. Le-a dedicat materialul fiicelor lui, Ana, 14 ani, și Cristina, 17 ani, pe care le-a avut în gând atunci când l-a redactat. Fetele spun că ar vrea să devină magistrați și-i pun adesea întrebări despre subiectele de justiție văzute la televizor sau despre articole din Codul Penal.

De patru ani, Danileț merge în licee, o dată la două săptămâni, pentru a le povesti elevilor despre justiție, din proprie inițiativă sau chemat de profesori. Aici, a venit la invitația unei avocate, mama uneia dintre elevele din băncile așezate în formă de „u”.

Pentru că liceenii nu au încă întrebări, Danileț sparge gheața „Cine știe ce e ăla un judecător?”. Niciun răspuns. Le spune că nu caută definiții, doar să ridice mâna cine are o vagă idee. Destui elevi îi urmează sfatul și astfel se lămurește că cei mai mulți știu câte ceva.

Mai departe, Danileț construiește un scenariu: dacă un om e agresat pe stradă, la ce număr trebuie să sune? Elevii răspund la unison: 112. Le vorbește și despre rolul procurorului și al avocatului în cazul procesului agresorului. Apoi, îi întinde unui elev Codul Penal, din care îl roagă să citească cu glas tare Articolul 233 despre tâlhărie.

Judecătorul spune că se simte în largul lui printre elevi, așa că nu se pregătește foarte mult pentru întâlnirile cu ei. Susține că e important să dea ceva înapoi din ceea ce a învățat de-a lungul anilor, iar educația juridică poate fi calea prin care elevii să devină conștienți de drepturile și obligațiile lor.

Danileț a crescut în Vatra Dornei, într-o familie modestă. Pe la 14 ani, după Revoluție, când a văzut „mascații” pentru prima dată, s-a hotărât să devină polițist și să prindă infractori. S-a pregătit pentru admiterea la Academia de Poliție, dar nu l-au primit din cauza dioptriilor mari. Pentru că subiectele erau aceleași, a dat examen la Drept și a intrat.

S-a gândit prima oară că oamenii au nevoie de educație juridică în 1999, pe când era judecător stagiar la Vatra Dornei. Într-o localitate mică, nu avea toată lumea avocat și, discutând la judecătorie direct cu persoanele afectate, a aflat că nu știau ce e un proces, că nu înțelegeau diferența dintre judecător și procuror și că nu își cunoșteau drepturile. „De atunci, am avut un fel de sensibilitate. Oamenii ce înțeleg dintr-un proces? Asta e important”, spune Danileț, „Legea e făcută pentru oameni, nu pentru juriști”.

În 2003, când era judecător la Tribunalul Cluj, Danileț a vorbit pentru prima dată despre justiție, în fața unor elevi cu probleme de comportament, de la un liceu industrial. La invitația Serviciului de Probațiune le-a povestit despre muncă în folosul comunității, alături de un polițist și un reprezentant al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Le-a explicat liceenilor că de la 14 ani, după ce primesc buletinul, răspund penal de faptele lor și că pot ajunge în fața unui judecător dacă fură, de pildă. Elevii îl priveau mirați. Nici ei nu își știau drepturile și obligațiile. „Atunci, mi-am propus să fac ceva; mi-am dat seama că din școală ar trebui să începem”, spune Danileț.

În plus, își amintește că în 2003 avea un număr destul de mare de dosare cu minori infractori. UNICEF și Ministerul Justiției, realizaseră în același an raportul „Justiția pentru minori”.

Rezultatele arătau că cei mai mulți minori, cu răspundere penală, aveau între 16 și 18 ani, fiind urmați de cei cu vârste între 14 și 16 ani, iar cele mai comune infracțiuni erau de furt calificat și tâlhărie.
***
Educația juridică nu e materie distinctă la liceu în niciun stat din Europa, iar în SUA există câteva programe precum Clinical legal studies și Street Law. Danileț nu crede că educația juridică ar putea fi un obiect distinct nici la liceele din România, pentru că nu sunt cadre didactice formate în direcția asta. Consideră, însă, că ar putea deveni un modul în cadrul lecțiilor de educație civică — opțional în programa pentru liceu, din 2004 —, iar profesorii ar putea să rezerve o oră pentru invitați specialiști: judecători, procurori sau avocați.

Danileț își dorea de câțiva ani să scrie un ghid de educație juridică pentru liceeni. Nevoia unui astfel de material i se părea susținută și de faptul că numărul infracțiunilor comise de minori era în creștere – potrivit cifrelor Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, de la 1.783, în 2012, la 2.309, în 2013.

Oportunitatea tipăririi a apărut odată ce s-a implicat în proiectul „Educație pentru Justiție și Democrație – un program de formare cetățenească în școli”, implementat de organizația Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Asociația LiderJust.

Așa a obținut finanțare pentru tipărirea a 1.000 de exemplare. I se părea important ca informația să rămână pe hârtie – chiar dacă e un susținător al internetului (are blog și cont de Facebook și administrează mai multe site-uri) — pentru ca elevii să ducă ghidul acasă, ușor de răsfoit astfel și de către frați, vecini, prieteni, părinți.

La sfârșitul lui 2015, în cadrul acestui proiect, Danileț și alți doi formatori au lucrat cu magistrați voluntari din București, ca să îi învețe cum să le vorbească liceenilor cât mai simplu despre educația juridică.

Începând cu 15 februarie, cei peste 50 de magistrați instruiți vor preda pentru aproape 1.000 de elevi de clasele a X-a și a XI-a, selectați de Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru acest program educativ pilot.

În licee, coordonatorii și magistrații le vor împărți adolescenților ghidul de educație juridică, al cărui scop, spune Danileț, nu este să-i transforme în studenți la Drept, ci să le ofere informații de bază.

De exemplu, să știe că, pentru a participa la ora de religie, trebuie să formuleze o cerere și că nu poate nimeni să-i oblige, întrucât există o lege. Sau, dacă părinții divorțează, să știe că au dreptul să petreacă timp cu amândoi. Nu e important numai să le ofere informații, ci să le formeze și atitudini, adică să devină cetățeni responsabili, să respecte drepturile celuilalt și, în același timp, să reacționeze când ale lor sunt încălcate.

Săptămâna viitoare, ghidul va fi publicat pe site-ul proiectului, educatiejuridica.eu, și pe site-ul lui Danileț, educatiejuridica.ro, unde se află și videolecții de la întâlniri cu elevi.

Pe lângă proiectul cu CRPE, Danileț a mai dezvoltat, la sfârșitul lui 2015, unul pe cont propriu, „EdJust – Educație juridică în școli”, prin care instruiește studenți la Drept din centre universitare precum Iași și Craiova, să le predea educație juridică liceenilor.

Ca să le facă pe toate, judecătorul spune că doarme doar patru ore pe noapte și petrece tot mai puțin timp cu familia. Pentru a rezista fizic, mănâncă sănătos: e vegetarian de 20 ani. (În ultimii ani, judecătorul a fost contestat de unii colegi din Consiliul Superior al Magistraturii, care l-au criticat pentru implicarea în societatea civilă și exprimarea opiniilor pe Facebook și blog; în 2013, câteva sute de magistrați au votat chiar pentru revocarea lui din CSM, însă a fost repus în funcție după o decizie a Curții Constituționale).

Danileț spune că ține în continuare la ceea ce face și că acțiunile lui nu sunt incompatibile cu funcția de judecător. Vrea să investească în educație pentru copiii lui și pentru generațiile următoare.

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Bucureșteanul: Magicianul poveștilor

Marian Râlea e Magician și în prag de Crăciun, și de ziua lui, și pe stradă, într-o zi obișnuită.

[EduDoR] Gata BAC-ul. „Vara asta am să mă-ndrăgostesc”

Deși nu crede în utilitatea lui, Bacalaureatul s-a dovedit destul de complicat pentru Daniela.

Istoria dansului prin muzică într-un (auto)interviu cu Paul Dunca

Artiștii Eduard Gabia și Paul Dunca lansează săptămâna asta Istoria cântată a dansului românesc, un proiect care…