[EduDoR] Ce urmează după planul cadru

Fostul ministru al Educației din perioada 2004-2005, Mircea Miclea, critică dur modul în care se vor face programele.…

Ministerul Educației continuă să inoveze. Nu în modul în care învață elevii, nu în cel în care sunt formați profesorii, ci în modul în care sunt luate deciziile. 

Acum două săptămâni, ministerul Educației a anunțat planul cadru după care vor învăța din 2017 elevii de gimnaziu. (Am scris aici în ce constă decizia și cum s-a ajuns la ea).

Următorul pas îl constituie crearea programelor școlare pentru toate disciplinele, de la cele tradiționale, până la cele nou-intrare în orar: educație socială, informatică sau elemente de latină și cultură romanică, astfel încât acestea să formeze competențe, nu doar să livreze conținuturi.

Elaborarea programelor reprezintă a doua etapă din procesul de reformă curriculară, alcătuit din:

Stabilirea planului cadru.
Elaborarea programelor școlare.
Conceperea manualelor.

Pentru prima dată, programele vor fi făcute după reguli noi. Dacă până acum ele erau elaborate de specialiști de la Institutul de Științe ale Educației (IȘE), profesori din țară cu experiență în domeniu și inspectori din minister, acum orice profesor care are cel puțin gradul II poate participa. „Am zis să stăm la masa discuțiilor, să avem o altă abordare și să nu se mai facă programele din pixul cuiva”, a spus Monica Anisie, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar.

Pentru continuitate, toate programele vor trebuie construite după modelul celor de la Clasa Pregătitoare (CP) până la a III-a (elevii de-a IV-a urmează încă programele vechi, din 2005, pentru că de noile programe a beneficiat prima dată generația care a început CP în 2011 și care a ajuns acum în clasa a III-a). De exemplu, programa la română pentru clasa a V-a va trebui să o continuie pe aceasta, iar cea la matematică, pe aceasta.

Selecția profesorilor se face în baza unui portofoliu profesional și a unei propuneri de programă școlară inovativă de maximum două pagini (de exemplu, un opțional pe care acel profesor l-a făcut deja la clasă), fiecare cu pondere 50%. Evaluarea aplicațiilor va fi făcută de inspectori generali din minister și reprezentanți de la IȘE, iar înscrierile se fac pe portalul ministerului Educației până pe 4 mai. Această nouă procedură a fost anunțată în premieră odată cu noul plan cadru, pe 5 aprilie. Rezultatele selecției profesorilor vor fi anunțate pe 20 mai.

Ion Cicu, profesor de matematică la Școala nr. 96 din București și redactor la Gazeta Matematică, spune că nu are încredere deloc în procesul de selecție. „Pare transparent, «înscrieți-vă pe site», dar în general ei aleg tot pe criteriul «îl luăm pe ăsta, că îl cunoaștem și e băiat bun»”. E praf în ochi, la fel ca cele trei propuneri de plan cadru lansate în dezbatere, care nu au nimic de-a face cu soluția adoptată, crede el. „Nu prea văd cum s-ar putea schimba lucrurile atâta vreme cât nu există un proiect de țară: să știu peste 20 de ani despre ce vorbim în România și ce vreau eu de la absolventul de opt sau 12 clase. Tot ce se face e de ochii lumii”, adaugă Cicu.

Ministerul a anunțat că vor fi selectați 15 profesori pentru fiecare materie și că instruirea lor asupra modului de lucru va dura exact cinci zile, în condițiile în care să faci o programă înseamnă să știi cum să dezvolți de-a lungul unui ciclu de învățământ și de-a lungul unui an anumite competențe generale (de exemplu, receptarea unor mesaje în diferite situații de comunicare) și specifice (identificarea modurilor de expunere într-un text narativ) și să creezi cele mai potrivite lecții și modele de activități la clasă, care să ducă la dezvoltarea acelor competențe.

În perioada iunie-august, cei 15 vor lucra în paralel în trei grupuri, inclusiv în cadrul unor tabere de vară. Tot ca o noutate, ministerul a spus că profesorii ar putea fi solicitați să contribuie și la alte materii decât cea pe care și-au ales-o, pentru a asigura astfel o abordare interdisciplinară. Vor fi în total 90 de grupuri de lucru, pe 90 de materii, incluzând toate limbile materne, muzica și istoria diferitelor minorități, religia pentru 14 culte religioase și învățământul de artă.

Fostul ministru al Educației din perioada 2004-2005, Mircea Miclea, critică dur modul în care se vor face programele. „Am auzit că ministerul îi aduce într-un camp la vară: ne simțim bine după micul dejun, ne dăm cu părerea, dar nu prea mult, că la 1 e prânzul și la un moment dat ajungem la un compromis, că ne e foame la toți.”

Draft-urile programelor ar trebui să fie prezentate în primele zile din septembrie, apoi vor fi dezbătute în cea de-a doua jumătate a lunii.

În acest moment nu se știe dacă toți acești profesori vor fi plătiți. „Vorbim despre entuziasm și despre dorința de implicare a colegilor noștri în astfel de grupuri de lucru”, spune secretarul de stat Anisie. „Sunt convinsă că sunt profesori care își doresc să participe la aceste scrieri de programe.”

Magdalena Balica, directorul adjunct al IȘE, spune că perioada de training va fi esențială ca toți profesorii selectați să înțeleagă ce înseamnă și cum se face o programă inovativă și adaptată specificului fiecărei vârste. Întrebată dacă există riscul ca acest nou mod de lucru să fie un fiasco, Balica a spus: „E posibil și asta. Și atunci probabil că tot nouă ne va reveni sarcina de a asigura calitatea științifică a propunerilor.”

În Finlanda, spune Balica, țara cu unul dintre cele mai performante sisteme de educație preuniversitară, nu există programe școlare: „Finlanda are un plan cadru asemănător cu al nostru, dar are niște standarde de evaluare pe care noi nu le avem.” Pe baza lor, fiecare școală își face propria programă, pe care nici măcar nu trebuie să o comunice ministerului, atâta timp cât standardele sunt îndeplinite. Inovația și creativitatea se întâmplă la nivelul școlii.

Virginia Mândruță Tănăsescu, profesor de fizică cu 30 de ani de experiență la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Buzău și inspector de chimie-fizică, spune că sunt foarte dure criteriile de selecție și că nu toți profesorii din țară vor avea acces.

„Se dau multe puncte pentru masterate, doctorate, pentru experiență anterioară în programe, nu e tocmai accesibil. Eu nu cred că mă încadrez și nu cred că din Buzău cineva are șanse să fie eligibil.”

Mândruță este unul din cei peste 800 de profesori din țară care predau fizica prin metoda investigației, cu rezultate foarte bune și ar fi vrut să se implice, dar o oprește faptul că nu a mai făcut programe până acum și că nici nu are timp să construiască de la zero un proiect de programă de care să fie mulțumită și cu care să aplice.

Problema, spune ea, nu e cine va face programele, pentru că totul e perfectibil atâta timp cât va exista dezbaterea publică ulterioară, problema e că feedback-ul primit nu va fi luat în considerare, așa cum spune că s-a întâmplat și la precedenta dezbatere pe planurile cadru.

„Ne-am întâlnit în comisii, am făcut observații, cu argumente, cu obiectivele naționale pe care le avem de îndeplinit pe masă, dar nu mi s-a părut că s-ar fi ținut cont”, spune Tănăsescu. „Și asta nu de ieri, de azi, ci de multă vreme.”

Un comentariu

  • Ruxandra L ·

    Este un articol interesant si vreau sa dau ‘share’, insa pentru asta trebuie sa fie corect dpdv limba romana… daca se poate, va rog sa revizuiti textul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Mici Victorii Civice: O grădiniță normală

O femeie din județul Galați a pus pe picioare un Centru de zi pentru copiii cu dizabilități din comuna în care…

Bucureșteanul: Prima librărie italiană

Două cărți și multe colțuri de poveste din recent deschisa librărie Pavesiana.

ColaboraDoR: Felicia Simion

Felicia Simion are 18 ani și este din Craiova. Din momentul în care și-a dat seama că vrea să facă fotografie,…