Mici victorii civice: Definiţii şi legi pe www

Un programator român aduce cuvintele și legile mai aproape de oameni prin internet.

  

Text și fotografii de Andreea Giuclea

Cătălin Frâncu, un bărbat de 34 ani, înalt și slab, cu ochelari cu rame negre, stă rezemat de canapeaua neagră din subsolul casei sale cu scări și pereți interiori transparenți, din sticlă. Din când în când, se apropie de masa pătrată, tot din sticlă, și tastează ceva la laptop. „Oare există cuvântul ăsta și în română? Chiar sunt curios.” Deschide site-ul dexonline.ro și scrie „a apropria”. Tastează repede, la fel cum vorbește, și așteaptă nerăbdător ca site-ul să-i afișeze definiția. Uite: „A-și însuși un lucru străin”. Trei hohote de râs scurte răsună în camera răcoroasă, acoperind muzica clasică din fundal. „Deci există și în română. Foarte tare!”

Subsolul casei e locul de unde lucrează la DEX online, proiect pe care l-a început în 2001, pe când era student la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Cătălin a crescut într-o familie de programatori și e pasionat de informatică din copilărie. Pe la cinci-șase ani, în vacanțe, mergea cu părinții la serviciu, unde se juca cu cartele perforate. Apoi, când au apărut jocurile pe calculator, a început să se joace, dar și să programeze. Astfel că, în clasa a VIII-a, a scris primul său program mai amplu, un joc de Minesweeper. După câțiva ani de Politehnică, a plecat la MIT și apoi s-a angajat la Google, unde a lucrat până în 2006.

Ideea unui dicționar român online i-a venit în State,  în urma unei dispute lingvistice cu un coleg de facultate, care i-a atras atenția, într-o zi, că a spus crătiți în loc de cratițe. „Dar eu așa știam, la mine în familie așa se spunea”, spune Cătălin râzând. Nu aveau un dicționar la ei, așa că au clarificat disputa abia după vacanța de vară, când și-a adus DEX-ul din România. Colegul lui avea dreptate, iar Cătălin s-a gândit că „ar fi mișto să fie asta și pe Internet” – , un loc unde oamenii să poată consulta online dicționarul.

Așa a început DEX online, în camera de cămin, mai mult ca o joacă, un exercițiu de construcție a unui site web. Pentru că era singur și a luat totul de la zero, i-a fost destul de greu la început. A bătut mult pasul pe loc, a tot rescris bucăți din codul de programare, la un moment dat chiar a schimbat limbajul cu totul. „La început, nu știam foarte bine ce înseamnă un site web, pagini dinamice, să interoghezi. Am învățat din mers chestiile astea.”

I-a dat drumul în august 2001 și în primele cinci luni a introdus câteva zeci de definiții. În februarie 2002, i s-au alăturat cei din Federația Română de Scrabble, care aveau nevoie de un dicționar român digital pentru lista lor oficială de cuvinte. L-au ajutat să adauge definiții și, în 2002, echipa de voluntari a terminat de introdus ediția din 1998 a DEX-ului. „Atunci a fost cea mai mare exuberanță, toată lumea se felicita cu toată lumea.”

După ce au terminat cu DEX-ul, au continuat cu alte dicționare: de neologisme, arhaisme, sinonime și antonime. Acum, site-ul are peste 450.000 de definiții și aproximativ 1,6 milioane de utilizatori unici pe lună. Şi multe planuri de dezvoltare, prin care își propune să ajute oamenii să învețe limba română mai bine: jocuri (Spânzurătoarea virtuală există deja, acum se lucrează la un joc numit Moara Cuvintelor), un program de adăugare de diacritice, un altul care să afișeze exemple de fraze cu cuvântul căutat și, cel mai amplu proiect, structurarea definițiilor (un program care să identifice sensurile de bază ale cuvântului și să facă un fel de sinteză a tuturor definițiilor existente).

Lucrurile merg însă greu, din lipsă de timp. Cătălin lucrează acum cu Radu Borza, un matematician, și Dorelian Bellu, care se ocupă în special de promovare. Pe lângă ei, au doi voluntari activi, care introduc definiții, și doi moderatori. Proiectul ar avea nevoie de un programator full-time, dar deocamdată nu au bani să-l plătească. „Nu poți cere nimănui să facă asta din pasiune”, spune Cătălin. „Noi am avut pasiunea asta, dar n-o poți impune nimănui.”

Succesul DEX online l-a bucurat, mai ales pentru că a demonstrat că exista o nevoie și că, astfel, ar putea să militeze și pentru digitizarea altor bunuri culturale, cum ar fi codul de legi, tezaurul artistic sau cel literar. Cătălin crede că oamenii pot profita în feluri nebănuite de accesul la informații. De exemplu, ar putea crea noi forme de artă sau un sistem de votare a legilor – „să aduni un milion de voturi de la oameni, nu de la câteva sute de parlamentari, nu foarte reprezentativi”.

Din dorința de a pune la dispoziția oamenilor informații valoroase, a început acum doi ani un alt proiect, Civvic.ro. Vrea să digitizeze toate Monitoarele Oficiale publicate de la Revoluție încoace, ca toate legile să fie la zi, să fie vizibile modificările și să permită comentarii și voturi. Până acum, el și echipa sa (patru oameni, dintre care doar unul îl ajută și la DEX online) au scanat și corectat Monitoare Oficiale până în 1996, care nu existau în formă digitală. Anul ăsta, a început și programarea sistemului în sine, care trebuie să marcheze cu diverse culori modificările sau abrogările și să facă automat trimiteri și legături între legi.

Cătălin vorbește cu entuziasm despre noul proiect. „Închipuie-ți că ar fi un site unde poți vedea toate legile, cu garanția că sunt la zi, unde avocații pot face compendii despre toate legile legate de înființarea unei firme, de exemplu, fie că e comercială, ONG, fundație.” Dacă a creat DEX online dintr-o întâmplare, acum e conștient de impactul pe care l-ar avea un site care aduce legile mai aproape de oameni, care ar putea da naștere unor dezbateri și ar putea genera implicare civică.

***

DESPRE ACEASTĂ SERIE: Prin seria de texte Mici victorii civice, realizate în cadrul ReStart România 2012, vă prezentăm câțiva oameni obișnuiți care au schimbat ceva în satul, cartierul sau orașul unde locuiesc, în școala unde predau sau pentru oamenii alături de care trăiesc. ReStart România – un proiect organizat de TechSoup România în parteneriat cu Ambasada SUA – ajută cetățenii să utilizeze tehnologia pentru a-și îmbunătăți viața lor și a comunității.

Dacă și tu ai o idee punctuală legată de eficientizarea actului de guvernare și transparență sau crezi în capacitatea comunităților de a se ajuta singure, înregistrează-ți ideea, din 19 septembrie, pe www.restartromania.ro.

5 comentarii

  • sfantul ·

    sa va dea dumnezeu multa sanatate. spor

  • Ionescu Luiza ·

    Felicitari! Ati facut un lucru extraordinar. Pacat ca generatia fara bacalaureat nu e interesata sa-l foloseasca. Succes in continuare!

    • Cristina ·

      Nu cred ca este vorba doar de generia fara Bacalaoreat sunt multe persoane care au 2 facultati si cam degeaba, tot nu folosesc un dex, nu au timp ar zice ei, insa eu zic ca nu vor si pace(nici nu le trebuie ce e drept)

  • Ioana Frintu ·

    In primul rand, mi se pare o super idee. M-am mutat in germania, si aici am dat peste tot felul de birocrati care mai de care mai enervanti, DAR, avand acces la toate legile lor pe internet, m-am descurcat mult mai bine decat o faceam in romania cand mi se raspundea printr-un „legea nr. x, art. y, paragraful z).
    Insa aici, legile sunt oferite de chiar institutiile publice. Din cate stiu, monitorul oficial e disponibil contra unei sume de bani. O intrebare stupida am: Daca se publica informatiile din el, nu ar trebui sa se obtina copyright? La fel si cu Dex-ul…

  • ofelia cocos ·

    Nu m-am intrebat niciodata cine sau a cui a fost ideea unui DEX online, mi s-a parut normal, simplu, firesc. Dar nu. nu este de loc asa. Cum sa pretuiesti o astfel de munca, de daruire?
    Respect si multumiri tie, Catalin Francu, barbat de 34 de ani, inalt, slab si cu ochelari cu rame negre. Bunule, sa ai sanatate si prieteni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
[24/7] Milu Café

Soții Milu au deschis în 2016 o cafenea ca să strângă bani pentru tratamentul Smarandei.

[Pelicam] Delta cu mâinile reci

În cel mai recent documentar, „Delta”, regizorul Oleksandr Techynskyi ne poartă cu pași mici pe apele înghețate și nesigure ale Dunării ucrainene.

Reîntoarcerea cooperativei

Asocierea pare soluția salvatoare pentru micii agricultori. Dar cât de ușor le este să treacă peste amintirea…