Mihai Neamțu vrea o generație de „creștini urbani”

De ce crede Mihai Neamțu că progresismul și corectitudinea politică sunt periculoase, iar intelectualii care răspândesc valori creștine sunt soluția.

Într-o ceainărie din centrul Bucureștiului, politicianul Mihai Neamțu a lansat la final de octombrie o nouă carte. Neamțu are 40 de ani, studii în filosofie și teologie și e una dintre figurile publice proeminente ale conservatorismului românesc. A fost directorul științific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și a fost acuzat de antisemitism după ce a recitat o poezie de Radu Gyr, considerată imnul neoficial al mișcării legionare, în cadrul lansării candidaţilor Alianței România Dreaptă (ARD) în 2012; a fondat un partid cu valori creștin-democrate conservatoare, Noua Republică, iar acum e membru PNL. Anul acesta a susținut referendumul de redefinire a familiei în Constituție cu o campanie prin țară. A scris peste 10 cărți, inclusiv una numită Fenomenul Trump, iar miercuri seară și-a prezentat-o pe cea mai nouă dintre ele, Povara libertății.

La lansarea la care au participat aproximativ 50 de oameni, printre care mulți tineri, s-a stat și în picioare. Alături de Neamțu au vorbit Cristian Curte, jurnalist la Formula AS, ActiveNews, Radio România și redactor-șef al revistei Lumea Monahilor, și preotul Visarion Alexa, fost consilier și purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei București, o figură publică prezentă și în mediul online și duhovnicul unei fete de 15 ani din București, care a fugit anul trecut de acasă la o mănăstire.

„Pericolul progresismului și al gândirii corecte” pentru libertatea de conștiință și necesitatea unui „proiect restaurator al umanismului creștin” au fost stâlpi de rezistență în discuție.

Am auzit planuri după referendum, chicoteli despre homosexuali, confuzii între noțiuni de gen, schițe de viitor pentru răspândirea de valori creștine, salve de admirație pentru Donald Trump.

Mai jos sunt cele mai importante bucăți ale serii.

Cu un sfert de oră înainte de ora anunțată, Mihai Neamțu ia la rând oamenii deja așezați pe scaune și le semnează cărțile. „Să câștigăm timp”, spune Neamțu și întreabă cum am aflat de conferință sau dacă suntem „din biserică”. Pe unii îi recunoaște după nume, sunt cei care îi comentează la transmisiunile live de pe pagina de Facebook. „Succes vă doresc”, ne spune tuturor.

În introducere, jurnalistul Curte laudă curajul lui Neamțu de a merge contra curentului și de a alege calea unui creștin, o cale adevărată, „așezată pe o fundație solidă”.

Visarion Alexa începe cu o poveste personală, a prieteniei virtuale dintre el și Neamțu și a unor amenințări pe care le primește de la „figuri publice”, care îi spun: „Lasă că o să fiu eu la putere și o să te bag la închisoare”. Nu spune despre cine e vorba, dar asta îi permite să treacă la ideea următoare, și anume că progresismul și atacarea libertății de conștiință aduc aminte de persecutarea preoților din timpul comunismului.

Spune că „acești câini de pază ai progresului” pun etichete pe cei cu opinii diferite, că atâtea etichete („creștinopat”, „fascist”, „comunist”) nu îi mai permit să intre în spațiul media, pentru că lumea începe să se teamă de el. Spune că el reprezintă o comunitate de valori creștine, care a ajuns izolată de restul lumii prin propaganda progresistă, care are o problemă cu „tot ce reprezintă” lumea lui. Lumea lui e „o lume normală, în care bărbatul e bărbat, femeia e femeie, în care raportul economic și ideile filosofice circulă liber. Capitalismul adevărat așa era.”

„Mă înfior când aflu că tineri – și îi văd un pic superficiali – spun: «Ce-ai, dom’le, cu homosexualii? Ce ai, dom’le, fii serios, terminați-vă. E și ei oameni.»”

Se aud câteva chicoteli în sală.

„«…de ce vă legați de ei?» Păi nu de ei, oameni buni. În spatele acestor oameni nefericiți se află o mașină de război.”

Câinii progresismului care stau de pază – și îl parafrazează pe Horia-Roman Patapievici –, „sunt de o violență teribilă, publică. Au înființat și instituții, CNCD, Consiliul Național Anti-discriminare. Ești chemat la raport dacă cumva ai scăpat un porumbel.”

Ajunge la o declarație a președintelui Iohannis, care ar fi spus, anul trecut în New York, că până în 2020 toate instituțiile din România vor avea „consilieri de gen”. Însă declarația președintelui, făcută cu ocazia lansării unui raport internațional care promovează egalitatea de șanse între bărbați și femei la locul de muncă, spunea că 70% dintre instituțiile din România vor avea experți în egalitatea de gen până în 2020.

Pentru Alexa, consilierul de gen va fi la fel ca „secretarul de partid”. „Te urmărește să vadă cum privești: nu cumva ți-e scârbă? Nu cumva ai o privire mai ciudată? Nu cumva strâmbi din nas că nu îți place regimul sau sistemul sau …? Și imediat ești chemat, e urmată toată procedura: șase luni de consiliere la psiholog pe banii tăi și dacă recidivezi, toate celelalte.”

Curând, Trump ajunge în discuție.

Părintele Visarion vorbește despre un act emis zilele acestea de președintele Americii, care spune că administrația prezidențială nu va ține cont în legislație decât de sexul biologic cu care se naște cineva, despre care părintele spune că este o revenire la normalitate a țărilor civilizate. Însă administrația americană a anunțat doar că ia în considerare o măsură politică prin care să se stabilească o definiție legală cu privire la sexul biologic. Asta ar însemna că sexul unei persoane ar fi definit fie masculin, fie feminin, fără posibilitate de schimbare, și determinat de organele genitale cu care o persoană se naște. Iar sexul care apare pe certificatul de naștere va constitui dovada definitivă a sexului persoanei, în lipsa altei dovezi genetice.

„Trebuie să dea cel mai puternic om din lume un act prin care să ne spună că, dacă te-ai născut bărbat, ești bărbat.” Sala râde. „Teama mea este de regres, nu de progres.”

Visarion Alexa continuă: „O societate care începe să fie punitivă cu opiniile diverse, poate și contraopiniile, te întoarce în dictatură. Te întorci într-o dictatură opresivă, pură. În care iei oamenii și îi bagi la închisoare. De ce? Păi spun altceva decât spui tu. Cred în altceva decât în ce crezi tu. Nu vi se pare ciudată lumea asta? Iar cartea lui Mihai Neamțu asta spune. Că fără spirit, orice organizare politică care tinde spre utopie nu face decât să reflecte greșeli înfiorătoare ale trecutului.”

Preotul Visarion spune că sunt mulți tineri prinși în „boala asta a progresismului, a utopiei”, motivul principal pentru care avem nevoie de intelectuali. Pentru că atunci când oamenii nu mai pot decide, iar societatea o ia razna fără ca noi s-o putem analiza, intelectualii „sunt primii care trag clopoțelul”, de-aia au fost și asupriți în timpul regimului comunist, continuă el. De aceea oamenii trebuie să citească ceea ce scriu intelectualii. De aceea avem nevoie de Mihai Neamțu.

Aplauze furtunoase.

Începe Mihai Neamțu.

În semn de solidaritate pentru cei aproape 10 oameni din 50 care stau în picioare, Neamțu se ridică și el.

Mihai Neamțu la lansarea cărții sale, „Povara libertății”.

Neamțu vorbește despre „povara libertății” și propune o analiză a modernității „în toate ambiguitățile și spasmele ei”. Eroii săi sunt victime nedrepte ale extremelor totalitare, printre care și filosoful acuzat de antisemitism Mircea Vulcănescu sau Nicolae Steinhardt, părintele evreu convertit la ortodoxie. Acești oameni, despre care vorbește în carte, sunt în viziunea lui mentorii unei noi generații – pentru că România suferă astăzi mai mult ca oricând de această lipsă de înțelepți și mentori.

„În cea mai proastă variantă, aș vrea să fiu un filosof care influențează politicienii. Donald Trump este, într-adevăr, un om politic foarte controversat și antipatic pentru mulți ca persoană, dar care are curajul deciziei atunci când o întreagă lume i se opune.”

Mihai Neamțu conduce un tur de forță prin începuturile modernității, numește câțiva filosofi ai proiectului iluminist, vorbește despre provocarea individualismului radical și filosoful Spinoza, pe care îl acuză că întoarce spatele tradiției și gândește totul de la 0, izolat de ceilalți, trece la colectivism și apoi la cultul liderului suprem, rațiunea pentru care creștinii au fost martirizați –  concepte aruncate spre public ca-ntr-un curs combinat de istorie și filosofie sub cronometru.

„Dacă nu am avut mereu succes în a arăta că rațiunea și credința stau împreună, că tradiția și modernitatea nu se exclud reciproc, că libertatea și responsabilitatea vin la pachet, e și vina noastră. Așa că îmi propun și vă propun să dăm naștere unei noi generații de creștini urbani, modernizați, civilizați și plini de respect față de aproapele, care nu se rușinează de trecut, dar care îmbrățișează această uriașă răspundere a continuității și a permanentizării memoriei înaintașilor noștri”, spune Neamțu și amintește de tinerii care au murit la Revoluție pentru ca azi să se poată vorbi liber despre Dumnezeu. Păcatul suprem de azi, spune el, este alunecarea din teologie în ideologie, iar noua ideologie este globalismul, adică „încercarea de a smulge omul din rădăcina unei memorii istorice”. „Dacă nu știi să pui cuvântul pe erezie sau pe ideologie, dacă nu știi sub ce concept cade o realitate empirică, atunci bâjbâi.”

Neamțu povestește o întâmplare de pe vremea când locuia în Florida, când un profesor român l-a întrebat ce ar face în locul lui dacă o fată de 14 ani i-ar spune că, de azi, ea se numește John, nu Mary, „te rog să mă numești ca atare”. Profesorul s-a blocat, povestește Neamțu. „S-a simțit vizat de poliția gândirii corecte, amenințat de consilierii de gen din școală.” Neamțu i-a răspuns: „Vreau să întreb ce scrie pe certificatul ei de naștere. Dacă scrie fată, ești fată; dacă scrie băiat, ești băiat. Eu nu pot să contrazic până la urmă moașa sau medicul care a asistat la nașterea ta. Nu pot eu, ca profesor, să contrazic ce zice un om de știință.”

„Iată că Trump a venit să corecteze chestiunea asta, a făcut-o întâi în armată” – adică le-a interzis persoanelor transgender să se înroleze în Armată – „și se pare că o va corecta și în legislație. Dacă nu ai claritatea conceptelor, dacă nu știi să folosești cuvintele potrivite pentru a descrie realitatea potrivită, te pierzi. Așa că țineți minte, ceea ce se petrece astăzi și se va petrece în următorii 20 de ani vor fi cursuri de dezorientare morală, de dezorientare metafizică, la care noi trebuie să răspundem cu această claritate a conceptelor.”

De la Trump, Neamțu trece la alte figuri populare, pe care le admiră și le ascultă când se spală dimineața pe dinți sau când merge cu metroul, pentru că își dă seama că au un impact global. „În ultimii ani, drept reacție la aceste agresivități din mediul academic cultural, au apărut cei care formează astăzi the intellectual dark web (n.r.: internetul întunecat)”, continuă Neamțu și exemplifică: Jordan Peterson, psiholog clinican, autor al best-sellerului 12 Reguli de viață. Un antidot la haosul din jurul nostru și un critic al corectitudinii politice și al feminismului, Paul Johnson, ziarist și istoric conservator, susținător al lui Margaret Thatcher, Roger Scruton, filosof conservator.

La noi, referendumul ar fi trecut, fără o propagandă și un boicot instituțional „coordonat”, spune Neamțu, care e convins că elitele politice, în frunte cu președintele, au trădat agenda referendumului, „adică agenda cetățenească” și că în România, azi, majoritatea populației e conservatoare. „Eu cred că avem patru milioane bune cu care trebuie să lucrăm, fiind baza culturală a unei Românii normale.”

Mai departe, Neamțu îndeamnă la o mare reuniune la Cluj, pe 17 noiembrie, a celor care au fost activi în munca pentru referendum și la formarea unei noi generații, pe care el a întâlnit-o deja în campania de susținere a referendumului, când s-a plimbat cu un autobuz prin cinci orașe din țară. La evenimentul deja anunțat pe Facebook, Convenția Națională „România creștină în Europa”, s-au anunțat 2.000 de oameni. „Vom veni pentru a afirma pentru prima oară, poate, în 100 de ani, că ne strângem laolaltă nu pentru a face a nu știu câta biserică, (…) nu pentru un scop spiritual, ci cu preocuparea foarte limpede legată de lupta pentru valorile sociale ale acestei țări”. A sosit momentul unei solidarități bazate pe valori creștine și a unei noi școli de apologetică în România, care să facă apologia familiei, a firescului și a distincției între bărbat și femeie, spune Neamțu și ajunge, în cele din urmă, la întrebarea fierbinte care plutește în aer după referendum: va apărea o forță politică care să coalizeze toate energiile conservatoare?

„Eu cred că n-are niciun sens să faci un partid, dacă nu există o bază foarte cuprinzătoare pentru această propunere creștin democrată conservatoare, pe care eu o văd necesară în România”, spune Neamțu, după care recunoaște că obiectivul lui e „să strângă oameni”. „La evenimentul de la Cluj să văd 2.000 de oameni programați. La București vreau să văd 7-20.000 (…). Vom fi 7.000? Când eu o să văd 50.000, vă zic ce vreau să fac.”

Își termină prezentarea cu această așteptare exprimată și continuă să semneze cărți. La coadă se așază doi tineri îmbrăcați la costum. Sunt frați, unul e student la Drept, iar celălalt are 16 ani, e la liceu. Neamțu e singurul lucru care îl mai ține pe licean interesat de politică. L-a cunoscut la un concert al lui Grigore Leșe – spune că înainte de el nu cunoștea oameni „care sunt foarte obiectivi și care nu sunt promovați de televiziuni” –, a început apoi să-l urmărească pe Facebook și oriunde mai apare.

„Ce conținut are în acele live-uri și videoclipuri pe care le face mă atrage, față de cancanurile de la TV. Nu se implică în cancanuri, e foarte obiectiv”, spune tânărul de 16 ani. Azi l-au impresionat cel mai mult „argumentele lui și ce a spus despre referendum, de ce a picat, de ce a fost important, ce are el ca plan să facă în viitor”, după care merge să se fotografieze cu Neamțu în fața unui panou cu titlul cărții și cu Statuia Libertății. Alături de ei sunt părinții lor, mama și tatăl, preot și el.

La final, trei băieți de 20 și puțin de ani rămân la o țigară. Unul e IT-ist și a cumpărat cartea pentru o prietenă. Când a văzut că nu-i dă nimeni bon, s-a gândit că se lasă cu scandal. I s-a dat o chitanță la cerere, scrisă de mână, dar nu a verificat-o pe loc și abia afară a văzut că scria „donație” la obiectul tranzacției.

Altul e student la comunicare politică și spune că a renunțat să asculte discursul procurorului general Augustin Lazăr, a cărui revocare tocmai fusese cerută de ministrul Justiției, ca să vină să-l vadă pe Neamțu. Al treilea, student la filosofie, e cel mai înverșunat și îl acuză pe Neamțu de retorică alambicată, în care aruncă nume de filosofi și concepte greoaie. I se pare un personaj periculos, pentru că nu poate fi combătut ușor, „nu poți ține pasul cu fracturile de logică”. Dar crede că e un șarlatan și o să eșueze și acum, așa cum a eșuat cu partidul Noua Republică. Nici studentul de la comunicare politică nu-și face griji. A citit un sondaj care spunea că doar 10% din populație și-ar dori o doctrină conservatoare. Toți cred că genul ăsta de discurs funcționează doar la oameni ușor de impresionat, care aud Spinoza, Kant și sacerdoțiu și cad pe spate.

O studentă la ASE îmi spune că îl urmărește pe Neamțu pe Facebook și îi place că are cultură generală. Simte că trebuie să ia notițe atunci când vorbește, pentru că sunt lucruri pe care nu le auzi oriunde, iar „tinerii din ziua de azi stau pe niște subiecte mai superficiale”. În plus, are și studii care îl validează, nu e orice fel de vorbitor cu pretenții. I-a plăcut că a spus că schimbarea ar trebui să înceapă de la fiecare dintre noi. „Cum a zis și dumnealui, să avem toți o bază, un fond, niște principii, să știm cu adevărat cine suntem și ce vrem.”

Un student la Agricultură și Teologie a ajuns spre finalul prelegerilor, dar e mulțumit că a auzit îndemnul lui Neamțu. Să facă și ei, tinerii, lucruri așa cum trebuie. Spre exemplu, el n-a copiat niciodată. Apreciază că Neamțu nu se urcă pe o scară să dicteze poporului, ci îndeamnă la educație și la o bază de valori creștine. Îl enervează când oamenii spun „vrem spitale, nu catedrale”, pentru că el a citit într-un articol că pentru biserici se dă 1% din cât se dă pentru spitale. Iar biserici sunt atât de multe pentru că preoții care primesc bani chiar fac ceva cu ei, nu îi fură. „De stadioane nu mai comentează nimeni.”

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Bucureșteanul: Atenție la înghețată

O sâmbătă cu atelier de bandă desenată pentru copiii de 7-12 ani, la Casa Filipescu-Cesianu. 

Roz și încă ceva

Fine, It’s Pink, o tânără și promițătoare trupă din Iași, povestesc despre geneza formației, scena muzicală locală…

Poți combate frica de homosexuali prin expunere?

Cum a provocat o videografă niște străini să lucreze împreună și să descopere că nu erau neapărat cine credeau că sunt.