Ozana se rotește

22 de participante s-au înscris la prima ediție a Miss Pole Dance România. Ozana Ionică e una dintre ele.

În seara de dinaintea competiției, Ozana Ionică încă nu și-a cumpărat costumul. Într-un magazin din centrul Bucureștiului, bruneta de 23 de ani dă la o parte cortina cabinei de probă și țopăie ca un boxer în fața oglinzii, îmbrăcată într-un cardigan negru, cu gluga trasă pe cap. Se analizează din mai multe unghiuri și încearcă să-și dea seama dacă transmite mesajul potrivit. A doua zi va participa la primul concurs de pole dance din viața ei și costumul se punctează și el, la fel ca impresia artistică, așa că atenția la detalii e esențială. Coregrafia, pe care a gândit-o singură, are și o poveste. E vorba despre o fată cu tendințe suicidare, care, după ce se împușcă, se transformă într-un înger. Inițial voia să-și picteze niște aripi pe spate, dar cum nu a mai avut timp să găsească pe cineva care să i le facă, s-a gândit să sugereze angelicul prin costum – o bustieră din dantelă albă și o pereche de pantaloni scurți albi. Cardiganul negru trebuie să acopere costumul până la momentul transformării.

Și-a pregătit și un discurs în caz că o să câștige, în care îi mulțumește antrenoarei, familiei și prietenilor care au venit să o vadă. Dar și-a pregătit și reacția în caz că pierde, în care le zâmbește celor două contracandidate și le felicită. („De când cu bacul, am tot timpul un discurs pregătit. Și când merg la pâine.”) Când a luat 10 la BAC în 2011 a fost invitată să țină un discurs la Cercul Militar Național. După liceu a studiat coreeană și engleză la Facultatea de Limbi Străine, iar acum e director adjunct la agenția digitală Phyramid.

Ozi, cum îi spun prietenii, a descoperit pole dance & fitness în februarie, când s-a dus la un workshop gratuit organizat de Nadia Buduruși, finalistă la Românii au Talent și prima instructoare acreditată din România. Pole dancingul sau pole fitnessul (practicanții nu-i spun „dans la bară”) a început să fie un sport tot mai popular în ultimii ani, cu concursuri naționale și mondiale. Au existat și petiții pentru includerea lui la olimpiadă, dar deocamdată fără succes. În România există deja studiouri de pole dancing în București, Oradea și Brașov, iar anul acesta Buduruși a organizat prima ediție a concursului național. (În acest weekend, România va găzdui și Campionatul Mondial de Pole Sport și Fitness.)

Ozanei îi place să încerce lucruri noi. Când a încercat exercițiile de bază, precum „pompierul”, a descoperit că îi ies și i-a plăcut atât de mult încât s-a hotărât să-și facă un abonament lunar la studioul lui Buduruși. Acum câteva luni, când aceasta i-a spus de concursul național și categoria de începători, Ozi nu era sigură dacă să participe, dar în cele din urmă s-a gândit că o să-i prindă bine experiența.
***
În seara de dinaintea concursului, Ozi s-a pus în pat și și-a repetat mișcările în minte. Nu putea să doarmă, deși era obosită, așa că a vizualizat întreaga coregrafie, pe care deja o știa pe de rost. Petru, prietenul ei, a sunat-o, ca în fiecare seară. I-a spus că e mândru de ea, că-i ține pumnii și că sigur o să fie cea mai frumoasă de acolo. Sâmbătă s-a trezit la șapte, deși alarma era pusă la nouă și a început să se plimbe în liniște prin casă, de teamă să n-o trezească pe mama ei care venise de la Craiova ca s-o vadă. Ca să se mai calmeze, a căutat pe Google „How to calm down before a competition” (Cum să te calmezi înainte de o competiție). Singura experiență de concurs fusese o cursă de atletism în clasa a treia, când a ieșit pe penultimul loc.

Un articol recomanda un to do list, așa că a luat un pix și și-a notat lucrurile pe care le mai avea de făcut: baie, mic dejun, trimis melodie pe mail, mani-pedi, machiat/coafat, modificat/pregătit costum. După ce a plecat de acasă, mama ei a găsit lista cu doar trei elemente tăiate: baia, trimisul melodiei și mani-pedi. Deși Ozi nu voia să recunoască, mama ei spune că avea emoții. A încercat s-o facă să mănânce ceva, dar n-a reușit, așa că i-a făcut un pachețel cu Oreo, o pară și apă, ca să aibă energie.

Ozi a ajuns la Palatul Copiilor, unde s-a ținut competiția, pe la 12. Concursul era programat să înceapă la 15:30. S-a machiat, mama unei concurente i-a împletit părul, în jur de 13:30 și-a pus costumul. A avut emoții când a văzut că toate celelalte concurente purtau costume de atletism și îi era teamă să nu fie descalificată. S-a liniștit când toată lumea, inclusiv Buduruși, i-a zis că e în regulă. A urmat o încălzire de 40 de minute, prima în costumul de scenă, și pe la 15:00, când s-a liniștit, și-a dat seama că a obosit, o dor toate și e extrem de emoționată.

În sala pe jumătate plină, oamenii erau răsfirați; aproape toți, părinții sau prietenii concurenților. Pe scenă erau montate două bare așezate simetric, una fixă, alta mobilă, iar între ele, pe un ecran, se proiectau imagini cu Alexandra Stan și Grasu XXL din clubul care era sponsor principal. Câteva fete exersau niște mișcări la bară, altele pozau, iar la finalul încălzirii, două dintre ele s-au cățărat în vârful barelor cu două cârpe care miroseau a soluție de curățat geamuri și au alunecat precum pompierii la apel, cu un scârțâit.

Prezentatoarea a introdus cei trei membri ai juriului. Kay Penney care a organizat Miss Pole Dance and Fitness UK, Elena Shiskova, instructor internațional și Dawid Skowronek, Mister Pole Fitness UK. (Buduruși, una dintre cele mai proeminente figuri din pole dancing în România, a fost eleva lui Kay la un training în Ungaria și așa s-au cunoscut.) Ambele membre ale juriului purtau rochii făcute de Buduruși. Miss Pole Dance Romania strânsese 22 de participante, în trei categorii de vârstă: juniori, adolescenți și adulți. Singura miză a fost pentru profesioniste, o subgrupă de la adulți, întrucât câștigătoarea urma să participe la Campionatul Mondial, o săptămână mai târziu.

Prima categorie de la adulți a fost bază, adică participante începătoare. Mama Ozanei nu știa care e ordinea concurentelor, dar a aflat că nu o să fie trei, cum credea, ci două. Deci, în cel mai rău caz, fiica ei avea să iasă pe locul doi. Prima dată când a văzut-o pe Ozana dansând a fost într-un filmuleț pe Facebook. Știa că mergea la niște cursuri săptămânale, dar nu-i spusese despre ce era vorba. S-a gândit că n-o să fie bine văzut de oameni, dar mereu a încurajat-o pe Ozi să facă lucrurile cum simte. Când a aflat că n-o să-și dea licența la limbi străine, mama n-a fost de acord, dar a lăsat-o în cele din urmă pe ea să decidă. Încă mai au discuții pe tema asta.

În sală a început melodia lui Beyoncé din Fifty Shades of Grey, Crazy in Love. Dansul Dianei, cealaltă concurentă, și ea la prima participare la un astfel de concurs, era foarte senzual. A urmat Ozana. Prezentatoarea i-a făcut introducerea: „Are 23 de ani, lucrează într-o agenție digitală și cel mai mult îi place să plângă la animații”. În culise, Buduruși i-a spus înainte să intre: „Enjoy the moment”. Ozana are tendința să pună presiune pe ea ca să iasă perfect, așa că încurajarea a ajutat-o. Luminile s-au stins și a început melodia lui Birdy, Not About Angels. A ieșit pe scenă cu capul în pământ, îmbrăcată în cardiganul cumpărat cu o seară înainte. Își purta și ochelarii, pe care și-i dă jos doar când stă în cap, fiindcă dacă și i-ar da jos în timpul dansului, ar vedea în ceață și ar ameți.

A făcut câteva mișcări cu mâinile, nu foarte ample pentru că voia să sugereze un zbor chinuit. A urmat primul contact cu publicul, pe care voia să-l convingă că are nevoie de ajutor. S-a apropiat de bara fixă și a făcut prima mișcare, Kylie, în care stă cu spatele la bară, pe care o atinge doar cu capul și fundul, restul corpului fiind arcuit. A urmat „pompierul”, adică o rotire de bază în jurul barei, apoi o forfecare a picioarelor. Ajunsă jos, a făcut podul și s-a așezat, apoi a mimat sinuciderea și a căzut la pământ. Și-a dat jos cardiganul și s-a îndreptat spre bara mobilă, care se numește așa pentru că, spre deosebire de cealaltă, se rotește. Asta înseamnă că e mai greu de controlat viteza rotației, dar în același timp oferă un momentum și nu e nevoie de la fel de mult efort din partea dansatoarei.

La bara mobilă a făcut mișcarea pe care o numește „covrigelul” – piciorul din față răsucit în jurul barei, cel din spate flexat, în timp ce se rotea. S-a ghemuit pe bară, a făcut o variație a mișcării „îngerașul”, apoi „pește”, când bara e între coapse, o mână sus și alta jos și picioarele perfect întinse. Dacă în timpul antrenamentelor se mai gândește că trebuie să-i iasă perfect, în timpul concursului nu și-a permis. A făcut totul aproape mecanic, cuprinsă de fericire. Totul mergea de minune, când, brusc, muzica s-a oprit.

Ozi a coborât rapid de pe bară, a făcut o semiplecăciune și a fugit în culise. Mama ei nu înțelegea ce se întâmplă și i-a trimis un mesaj cu „Te iubim, a fost foarte bine”. Alt prieten i-a scris „Pe cine batem?”. Prietenul ei Petru a întrebat-o: „Au tăiat melodia, nu?”. În culise, Ozi a fugit într-un colț și a început să plângă. Nu pricepea ce se întâmplase. Era o glumă? O conspirație?

Cineva din organizare a venit și i-a spus că se produsese o eroare cu melodia: se scurtase cu vreun minut, ceea ce însemna că o treime din rutina ei rămăsese neexecutată. Au asigurat-o însă că o să mai danseze o dată. Colegele ei s-au dus la ea să o consoleze. Una dintre ele, care participa la avansați, chiar i-a spus că pățise același lucru la un concurs în Italia, însă a dansat din nou, după care a câștigat.

Ozi s-a dus la baie să se spele. Rimelul i se întinsese pe toată fața și arăta ca un panda. La scurt timp, cineva i-a spus că urmează să reintre. După ce s-a liniștit, s-a gândit că poate până la urmă era mai bine că se întâmplase așa, fiindcă a doua oară chiar putea să repare micile greșeli.
***
În sală, prezentatoarea a uitat să oprească microfonul și s-a auzit din culise „There was a computer error, Ozana will perform again”. A urmat o mică introducere în care a explicat că toată lumea trebuie să aibă șanse și condiții egale, iar din acest motiv Ozana o să vină încă o dată pe scenă. Ozi a apărut cu lacrimi în ochi. Se gândea că nu-i așa rău, fiindcă trebuia să fie tristă la început. De data asta, și-a dus rutina până la capăt și a fost aplaudată de toată sala. („Mi se pare că m-am descurcat mai bine a doua oară, fiindcă ce putea fi mai rău?”, a spus după competiție. „Să se oprească muzica și să cazi”, a glumit Petru.)
Au urmat și celalte două categorii de la adulți: avansați și profesioniști. La profesioniști a participat (și câștigat) Buduruși, însărcinată în cinci luni, purtând un costum modificat astfel încât un volan de mătase să-i acopere abdomenul. (La Mondialele din weekendul următor a luat premiul pentru cel mai bun costum).

La final, pe scenă au apărut trei cuburi roșii, numerotate cu 1, 2, 3. Premierea a fost în aceeași ordine ca intrarea în concurs. După premierea singurei participante de la adolescenți, a urmat categoria Ozanei. Prezentatoarea urma să spună numele celei de pe locul doi. În spate, Ozi s-a întors către contracandidata ei și a felicitat-o pentru prestație. S-a auzit numele celeilalte și prietenul și mama lui Ozi au izbucnit în aplauze. Ozi câștigase.

Când a apărut pe scenă, abia își putea stăpâni emoțiile. În spatele ochelarilor, ochii căprui erau din nou înlăcrimați. A primit trandafirul roșu (care i se pare clișeic și urât, așa că a uitat să-l pună în apă și s-a uscat pe hol pe dulapul cu pantofi), cupa și medalia și le-a fluturat în aer.

În așteptarea Ozanei, mama i-a anunțat pe cei din familie de rezultat. Fratele ei aproape că a plâns când a aflat. Se simțea vinovat că nu a venit să o vadă, dar unul dintre prietenii lui cei mai buni se căsătorea la Craiova.
Deși nu știa exact la ce să se aștepte de la concurs, mamei i-a plăcut și doar o concurentă i s-a părut vulgară. Ozi spune că dansul la bară e un sport ca oricare altul. De fiecare dată când iese în oraș și cineva îi vede ghiozdanul cu echipament și o întreabă de unde vine, ea răspunde: „De la antrenament.” Sau „de la sport”. Pentru că în cele din urmă, crede ea, e un sport ca oricare altul, iar conotațiile sexuale pe care le poate avea țin doar de persoana care execută dansul. A avut și o discuție cu Petru pe tema asta, fiindcă i s-a părut că lui îi e rușine să spună la ce concurs o să participe ea. El a asigurat-o că nu e așa și că e mândru de ceea ce face.

Când s-au întâlnit afară în parc, mama lui Ozi a întâmpinat-o cu „Campioana” și a îmbrățișat-o. Ozi purta cardiganul și pe sub bluză încă mai avea bustiera. Au mers la o cofetărie fiindcă lui Ozi îi plac dulciurile și mănâncă și câte două deserturi la o masă. Și-a comandat o tartă Oreo și s-a gândit că ar putea mărunți și biscuiții rămași nemâncați pe care îi împachetase mama ei, ca să fie și mai bun. La sfârșit, s-a întors către Petru, i-a spus “Noua campioană la adulți bază e iubita ta” și l-a luat în brațe. •

Alexandra Bădescu e ucenică la DoR și studentă la Medicină. În timpul liber, îi place să meargă la teatru și să asculte poveștile oamenilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

*

*

S-ar putea să-ți mai placă:
Bucureşteanul: Muşchi şi apă minerală

De opt ani, Cornelia Stan trage de lăzi de apă minerală și înveselește strada Matei Voievod.

Începe #EURO2016. Ce-i de știut?

Extinderea de la 16 la 24 de echipe a fost ultima „reformă” susținută de Michel Platini în calitate de președinte…

Bucureşteanul: Volane mari

Nicoleta Sprîncenatu și viața pe troleibuz.